Uniunea Europeană. O mai bună legiferare, pentru o eficienţă juridică sporită

Articol publicat în Pandectele Române nr. 6/1015, rubrica Meridiane juridice. Autor: Andrei DUȚU

În noua sa componenţă Comisia Europeană şi-a început activitatea la 1 noiembrie 2014. Printre principalele provocări cu care se confruntă noii comisari se numără şi limitarea inflaţiei de texte normative europene.

Originile unui atare obiectiv

În opinia prim vice-preşedintelui Comisiei, Franz Timmermans, „separaţia” dintre Europa şi cetăţenii săi s-a accentuat în ultimii ani. Pentru o mare parte a acestora, această distanţare se leagă de faptul că UE lasă, uneori, impresia că se implică în toate domeniile vieţii curente, fără să se ocupe suficient de marile obiective ale integrării europene. În acest sens, actualul preşedinte, Jean-Claude Junker, a afirmat că proiectul european trebuie să devină mai ambiţios în privinţa acestor mari obiective şi provocări, şi mai reţinut cu privire la cele minore, care pot fi rezolvate foarte bine şi la nivelul statelor membre. Altfel spus, în sprijinul domeniului economico-social, acţiunea Comisiei, inclusiv pe plan juridic, trebuie focalizată pe domeniile în care influenţa UE se poate resimţi în mod palpabil. În acest scop, noua Comisie îşi propune să aplice în semnificaţia lor integrală principiile subsidiarităţii şi proporţionalităţii, care ocupă un loc important în activitatea instituţiei. De asemenea, Comisia trebuie să controleze maniera în care iniţiativele sale implică costuri suplimentare pentru operatorii economici europeni. În acest scop, se urmăreşte atât sporirea calităţii reglementărilor ce urmează a fi adoptate, cât şi alegerea celor mai eficiente şi inteligente mijloace de atingere a obiectivelor de interes public, şi sprijinire dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii.

Modurile de aplicare

Programul activităţilor Comisiei Europene pe anul 2015 prevede, cu statut prioritar, aceste obiectiv al unei mai bune legiferări, pe baza principiului discontinuităţii politice. Consacrat la articolul 39 al acordului-cadru dintre Parlamentul European şi Comisie, acesta stabileşte că o nouă Comisie poate reexamina, la începutul mandatului său, toate propunerile legislative aflate încă pe rol, pentru a le confirma politic sau a le retrage, pe baza punctului de vedere al Parlamentului. Astfel, pe acest temei, Comisia 2014 a analizat 450 de propuneri preluate de la Comisiile precedente, care încă aşteptau o decizie în procedura de co-decizie. Pentru fiecare dintre acestea, comisarii au verificat pertinenţa menţinerii, modificării sau retragerii, având în vedere patru puncte specifice: contribuţia propunerii la realizarea obiectivelor politice ale actualei Comisii; posibilitatea încheierii unui acord de adoptare în viitorul apropiat; succesul implementării măsurilor impuse de actul respectiv; şi, în fine, dacă actul mai este adaptat obiectivului său iniţial.

Astfel, din considerente politice sau tehnice, actuala Comisie a dispus retragerea sau modificarea a 80 de propuneri existente, şi a anunţat adoptarea a 23 de noi iniţiative – nu toate de natură juridică – pe care instituţia se angajează politic să le adopte în 2015. Acestea din urmă se concentrează pe marile obiective, precum crearea de locuri de muncă, creşterea economică şi investiţiile. Noua abordare se vrea a fi pragmatică, iar sprijinul organului co-legislator devine esenţial. Prin urmare, aceste propuneri sunt utile cât timp sunt acceptate şi adoptate cu celeritate, apoi aplicate în mod eficient. Mai mult decât atât, până la sfârşitul anului 2015, Comisia va prezenta proiectul unui acord de colaborare interinstituţională, intitulat „O mai bună legiferare”, ca element al programului REFIT, având ca scop ameliorare procesului de reglementare la nivelul UE.

Beneficiarii proiectului

Impunerea acestui program de eficientizare a legiferării, alături de urmărirea obiectivelor prioritare ale Uniunii, ar duce, cu siguranţă, la o simplificare sistemică de care vor beneficia atât juriştii, cât şi actorii economici şi cetăţenii europeni. O reglementare mai performantă şi de o calitate mai bună implică, în acelaşi timp, claritate şi transparenţă, reducându-se astfel obstacolele de ordin normativ în privinţa investiţiilor, prima prioritate a Comisiei în vederea revitalizării economiei europene. În acest context, activitatea se va concentra pe întreprinderile mici şi mijlocii, care vor beneficia de noi oportunităţi de dezvoltare şi de creare de locuri de muncă. În ce priveşte politicile publice, se urmăreşte atingerea unui nivel ridicat al protecţiei sociale şi, mai precis, a sănătăţii umane şi a mediului, în cel mai eficient mod posibil.