Dreptul la apărare în reglementarea Noului Cod de procedură civilă

Noua reglementare
Art. 13:
Dreptul la apărare

(1) Dreptul la apărare este garantat.
(2) Părţile au dreptul, în tot cursul procesului, de a fi reprezentate sau, după caz, asistate în condiţiile legii.
(3) Părţilor li se asigură posibilitatea de a participa la toate fazele de desfăşurare a procesului. Ele pot să ia cunoştinţă de cuprinsul dosarului, să propună probe, să îşi facă apărări, să îşi prezinte susţinerile în scris şi oral şi să exercite căile legale de atac, cu respectarea condiţiilor prevăzute de lege.
(4) Instanţa poate dispune înfăţişarea în persoană a părţilor, chiar atunci când acestea sunt reprezentate.

Vechea reglementare
În vechiul Cod de procedură civilă nu exista un text dedicat acestui principiu, însă întreaga reglementare conținea dispoziții care concretizau acest drept fundamental.

Dreptul la apărare – drept fundamental

Dreptul la apărare este un drept fundamental consacrat în Convenția europeană a drepturilor omului, art. 6, alături de alte drepturi care, în ansamblu, se subsumează conceptului de proces echitabil. Dreptul la apărare este totodată un principiu constituțional, fiind prevăzut de consacrat în art. 24 din Constituţia României. Astfel, potrivit acestei dispoziţii, dreptul la apărare este garantat, iar în tot cursul procesului părţile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu, aceste prevederi regăsindu-se şi în art. 15 din Legea nr. 304/2004.

„Textul articolului comentat, deşi are ca titlu marginal „Dreptul la apărare”, parţial, pune laolaltă elemente constitutive a două „principii”: „principiul dreptului la apărare” şi „principiul contradictorialităţii”, probabil în considerarea interferenţei inevitabile şi indiscutabile dintre cele două principii. Pe de altă parte, în cadrul „principiului” dreptului la apărare, sunt înscrise multiple ipoteze, fiecare dintre acestea implicând o examinare distinctă şi de detaliu, care excede „circumstanţelor” specifice unui „principiu”, mai ales că ansamblul lor nu excelează prin coerenţă.” [Deleanu Ion; Mitea Valentin; Deleanu Sergiu, Noul Cod de Procedură Civilă, art. 13, Sintact Comentarii, lucrare apărută la Ed. Universul Juridic]

Concret, dreptul la apărare reprezintă dreptul părților de a fi reprezentate sau, după caz, asistate în condiţiile legii.

„Alineatul (2), prima teză, evocă toate categoriile de „reprezentare” (legală şi obligatorie, convenţională şi facultativă, judecătorească), precum şi disocierea care operează prin reprezentare între calitatea procesuală şi interesul procesual, prima putând aparţine şi reprezentantului. Ar fi vorba de reprezentare în exercitarea acţiunii şi de reprezentare ad-litem, de regulă convenţională şi oneroasă, pentru a face actele procesuale necesare desfăşurării procesului. „Asistenţa” sau „reprezentarea şi asistenţa” vizează mai ales posibilitatea părţii de a beneficia de serviciile unui avocat.” [Deleanu Ion; Mitea Valentin; Deleanu Sergiu, Noul Cod de Procedură Civilă, art. 13, Sintact Comentarii, lucrare apărută la Ed. Universul Juridic]

Prin decizia Curții Constituționale nr. 462/2014, forma inițială a alin. (2) a fost declarată neconstituțională, în ceea ce privește obligativitatea reprezentării prin avocat sau consilier juridic în recurs. Din expunerea de motive aferentă acestei reglementări, măsura a fost luată inițial pentru a impunerea unei rigori şi discipline procesuale şi pentru evitarea introducerii unor recursuri în mod abuziv, în scop de şicană, sau informale, care nu se încadrează riguros în motivele de recurs. În continuare, se precizează că regula corespunde, în acelaşi timp, şi noii viziuni propuse asupra recursului, având în vedere specificul acestei căi extraordinare de atac, reflectat în condiţiile de exercitare, în procedura, precum şi în motivele de recurs, limitativ circumscrise respectării legalităţii.

Curtea Constituțională a reţinut însă, că prin condiţionările impuse realizării interesului general menţionat este afectat în mod iremediabil interesul individual, respectiv cel al persoanei care doreşte să recurgă la concursul justiţiei în vederea realizării drepturilor şi intereselor sale subiective. Astfel, condiţionarea exercitării căii de atac de încheierea, în mod obligatoriu, a unui contract de asistenţă judiciară, drept condiţie de admisibilitate a recursului, impune în sarcina individului atât condiţii excesive pentru exercitarea căii de atac a recursului, cât şi costuri suplimentare şi semnificative în raport cu cheltuielile efectuate de cetăţean pentru plata serviciului justiţiei.

Curtea  a reținut că obligaţia reprezentării şi asistării prin avocat pentru exercitarea recursului echivalează, pe de o parte, cu transformarea conţinutului acestui drept fundamental într-o condiţie de admisibilitate a exercitării unei căi de atac, iar, pe de altă parte, cu convertirea acestui drept într-o obligaţie, ceea ce afectează substanţa dreptului la apărare astfel cum este configurat în Constituţie. Or, legiuitorul nu poate da dreptului la apărare garantat de Constituţie valenţe care, practic, contravin caracterului său de garanţie a dreptului la un proces echitabil.

Conținutul dreptului la apărare

Alineatul (3) al articolului analizat dezvoltă conţinutul dreptului părţii la apărare în cadrul procesului civil, aceasta având posibilitatea
- să ia cunoştinţă de cuprinsul dosarului,
- să consulte dosarul în cadrul arhivei sau în sala de şedinţă,
- să propună probe,
- să îşi facă apărări,
- să îşi prezinte susţinerile în scris şi oral și
- să exercite căile legale de atac, cu respectarea condiţiilor prevăzute de lege.

„Dreptul de a lua cunoştinţă  trebuie să asigure . Informarea „completă” a celui interesat asupra „tuturor” pieselor cauzei sale și să-i asigure posibilitatea „efectivă” de a le discuta, ceea ce presupune – ca regulă – dreptul de a fi citat şi de a fi prezent în instanţă, direct sau prin reprezentant, şi dreptul de a fi ascultat.

Dreptul părţii de a-şi face propriile observaţii, pe care le consideră pertinente în cauză, nu este „efectiv” dacă aceste observaţii nu sunt cu adevărat „ascultate” şi examinate de către instanţă, ele îndeplinind de altfel şi o funcţie euristică în proces. Părţii trebuie să i se asigure posibilitatea de a se exprima, iar instanţa are obligaţia de a o asculta.

Dreptul părţii de a fi „ascultată” absoarbe în mare măsură dreptul ei de a „dezbate”, dar nu-l epuizează sub aspectul tuturor posibilităţilor ce-i sunt conferite prin lege. Forma culminativă şi plenară a dreptului de a „dezbate” o constituie concluziile în fondul litigiului formulate de părţi, în cadrul cărora ele vor putea face şi aprecieri proprii cu privire la modul în care s-a respectat dreptul de a fi „ascultate”.  [Deleanu Ion; Mitea Valentin; Deleanu Sergiu, Noul Cod de Procedură Civilă, art. 13, Sintact Comentarii, lucrare apărută la Ed. Universul Juridic]

„O garanţie a acestui principiu este reprezentată de ajutorul public judiciar acordat persoanelor fizice sub forma onorariului pentru asigurarea reprezentării, asistenţei juridice şi, după caz, a apărării, printr-un avocat numit sau ales, pentru realizarea sau ocrotirea unui drept ori interes legitim în justiţie sau pentru prevenirea unui litigiu, prevăzut de art. 6 lit. a) din O.U.G. nr. 51/2008.” [Boroi Gabriel, colectiv, Codul de procedura civilă comentat, art. 13, Sintact Comentarii lucrare apărută la Ed. Hamangiu]

Întinderea dreptului la apărare

În toate etapele procesuale, inclusiv în faza de executare silită, părţile au dreptul să fie asistate sau reprezentate de un avocat, regula fiind aceea că părţile sunt libere să se prevaleze sau nu de acest drept, apreciind în concret dacă este necesar să apeleze la cunoştinţele unui specialist în domeniul juridic sau dacă pot înţelege, fără un atare sprijin, procedurile judiciare. [Boroi Gabriel, colectiv, Codul de procedura civilă comentat, art. 13, Sintact Comentarii lucrare apărută la Ed. Hamangiu]

Articolul reprezintă o adaptare după opiniile exprimate în lucrările Noul Cod de Procedură Civilă, DELEANU Ion; MITEA Valentin; DELEANU Sergiu și Codul de procedură civilă comentat, BOROI Gabriel și colectiv, disponibile în Sintact Comentarii. Pentru mai multe informații și analize, vă recomandăm ca în documentarea  Dvs. juridică să utilizați pachetele Sintact Comentarii. Solicitati demo personalizat aici >>

Comentează pe blog aici >>