Decizia ICCJ nr. 19 din 2015: plăţile suplimentare sau donaţiile oferite medicilor

„Recompensarea” doctorilor este un fenomen atât de răspândit în România încât propunerile de legalizare a plăţii informale nu lipsesc. S-a format o cultură a acestui fapt, oamenii fiind preocupaţi în permanenţă de calitatea actului medical. Dacă medicul refuză să primească donaţii sau plăţi suplimentare, atunci pacientul îşi pune problema că doctorul nu ştie cu exactitate diagnosticul, nu vrea sau nu cunoaşte metodele optime de tratament şi prefera să refuze „atenţia” venită din partea pacientului.

Problema de fond pe care o ridică majoritatea medicilor este tocmai această condiţionare a oferirii de donaţii. Practica acestor doctori care nu te operează sau tratează fără vreun „stimulent” intră sub incidenţa legii penale, dar prea puţine cazuri ajung în justiţie sau la Colegiul Medicilor.

Medicii angajaţi în spitalele din sistemul public de sănătate n-au voie să primească de la pacienţi plăţi suplimentare sau donaţii, conform unei decizii a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ).

Decizia ICCJ nr. 19 din 4 iunie 2015 (Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală) a apărut în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 590 din 5 august si este obligatorie pentru toate instanţele de la momentul publicării.

Judecătorii au hotărât, prin documentul menţionat, ca medicii angajaţi cu contract de muncă în spitalele din sistemul public de sănătate nu pot să primească plăţi suplimentare sau donaţii, chiar dacă pacienţii au dreptul, conferit de lege în prezent, de a recompensa medicii sau spitalele în care au fost trataţi.

"(...) Fapta medicului angajat cu contract de muncă într-o unitate spitalicească din sistemul public de sănătate, care are calitatea de funcţionar public, în accepţiunea dispoziţiilor art. 175 alin. (1) lit. b) teza a II-a din Codul penal, de a primi plăţi suplimentare sau donaţii de la pacienţi, în condiţiile art. 34 alin. (2) din Legea drepturilor pacientului nr. 46/2003, nu constituie o exercitare a unui drept recunoscut de lege având ca urmare incidenţa dispoziţiilor art. 21 alin. (1) teza I-a C. pen.", scrie în decizia ICCJ publicată miercuri în Monitor.

Legea drepturilor pacientului prevede că pacienţii au posibilitatea de a oferi angajaţilor sau unităţii în care au fost îngrijiţi plăţi suplimentare sau donaţii, atât timp cât legea este respectată. Totuşi, Curtea a subliniat că, în acelaşi timp, legislaţia în vigoare interzice angajaţilor din spitalele de stat primirea plăţilor suplimentare sau a donaţiilor.

Judecătorii ICCJ explică că indiferent dacă se admite existenţa unui drept al medicului de a primi plăţi suplimentare sau donaţii, corelativ dreptului pacientului de a oferi angajaţilor sau unităţii unde a fost îngrijit plăţi suplimentare ori donaţii, cu respectarea legii, este evident ca «respectarea legii» se referă atât la respectarea legii de «pacient», cât şi la respectarea legii de «angajaţii unităţii», atunci când, pe de o parte, pacientul oferă plăţi suplimentare sau donaţii, iar, pe de altă parte, «angajaţii» unităţii medicale primesc aceste plăţi suplimentare sau donaţii. Este posibil ca pacientul să ofere plăţi suplimentare sau donaţii, cu respectarea legii (împrejurare care poate fi de natură să excludă orice răspundere penală), însă primirea acestora să nu se facă de către «angajaţi» cu respectarea legii deoarece chiar legea interzice primirea unor plăţi suplimentare sau donaţii de către aceştia din urmă.

Totodată, în luarea acestei hotărâri, Curtea a ţinut cont în mod special şi de Decizia nr. 26 din 3 decembrie 2014. Conform acestui document, medicii angajaţi în spitalele de stat au calitatea de funcţionari publici, în sensul legii penale, astfel că pot fi cercetaţi şi pedepsiţi pentru luare de mită.

La sfârşitul anului 2014, Colegiul Medicilor a anunţat că va cere în Parlament modificarea Codului Penal, astfel încât medicii să fie consideraţi liber profesionişti şi nu funcţionari publici.

În prezent, sunt consideraţi funcţionari publici toţi medicii angajaţi la stat sau cei din cabinete private care au contracte cu casa de asigurări.

Această decizie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie impune prilejul ca reprezentanţii Ministerului de Finanţe, Ministerului Sănătății împreună cu Colegiul Medicilor să găsească o soluţie administrativă şi legală pentru transformarea plăţilor suplimentare în plăţi normale, justificate.

Sănătatea Media Group 

 

Pentru dezvoltarea acestei teme, Sănătatea Media Group în parteneriat cu Wolters Kluwer România organizează pe data de 23 octombrie 2015, dezbaterea "Plățile informale în sistemul sanitar. Obstacole și soluții".

Mai multe informaţii aici.