Adrian Neacșu: Cum se citește hotărârea judecătorească. Metoda mea

Autor: Adrian Neacșu

În urmă cu un an de zile am lansat Monitorul Jurisprudenței, ocazie cu care am construit un model original pentru analiza și prezentarea hotărârilor judecătorești. Modelul realizat de mine a asigurat succesul publicației, fără însă să atragă în mod semnificativ atenția școlilor noastre de drept. În România, analiza hotărârilor judecătorești se face după ureche, nesistematic și neunitar. Modelele de prezentare a hotărârilor judecătorești în publicațiile științifice au rămas aceleași de zeci de ani, fie că vorbim de așa zisa pastilă, fie de rezumat.

Modelul de analiză al hotărârii judecătorești construit de mine este un concept original, dezvoltat din perspectiva practicianului și pentru a răspunde în primul rând unor necesități practice. Într-o piață saturată de hotărâri judecătorești distribuite în forma originală nestructurată, am gândit un concept în care, deși hotărârea judecătorească rămâne personajul central, ea este valorificată superior prin sintetizare, structurare și esenţializare. Fișa sintetică® pe care am propus-o în urmă cu un an reprezintă esenţa juridică a fiecărei hotărâri judecătorești, miezul semnificativ al acesteia, raționamentul final și pur al judecătorului.

Ca judecător înveţi destul de repede că unul din secretele meseriei este acela de a nu pierde timp prețios cu elemente nesemnificative, cu fapte colaterale, cu argumente marginale, cu descrieri verbioase ori cu dezvoltări logico-juridice periferice. Nodul gordian al oricărui dosar dedus judecății este problema de drept ridicată, iar actul de justiție propriu-zis reprezintă întotdeauna aplicarea unui text de lege anume la o situațe de fapt extrem de concretă.

Dacă doriți să dezvoltăm în cadrul Institutului de Drept Practic un modul de analiză a hotărârilor judecătorești vă rog să vă înregistrați la atelierele noastre de drept practic. 

Elementele acestei Fișe sintetice® de jurisprudență, echivalentul unui case brief în analiza juridică anglo-saxonă, sunt următoarele:


1. SURSA

Format: [Instanța] [Felul hotărârii: încheiere/sentință/decizie] [Natura hotărârii: civilă/penală] [Numărul hotărârii] [Data hotărârii]

Descriere: Identificarea instanței, a felului hotărârii (încheiere, sentință sau decizie), a numărului și a datei pronunțării acesteia.

Explicații: Identificarea se face prin acele date necesare și suficiente pentru indicarea exactă a hotărârii judecătorești. Orice element în plus trebuie exclus. De exemplu, este nerelevantă indicarea secției care a pronunțat hotărârea judecătorească. Hotărârile judecătorești nu pot fi decât de două feluri: civile sau penale. Astfel fiind este arhisuficient să se indice caracterul civil sau penal al sentinței sau deciziei. Numerele acordate hotărârilor judecătorești în registrul de hotărâri al instanțelor sunt unice și astfel orice confuzie este exclusă.

Exemple:

  • Înalta Curte de Casație și Justiție, decizia civila nr. 314 din 30 ianuarie 2014
  • Curtea de Apel Ploieşti, decizia civilă nr. 2677 din 8 octombrie 2013

Cum arată:

 

2. INDEXAREA INSTANȚEI

Format: [materie juridică] [obiectul acțiunii] [faza procesuală]

Descriere: Înregistrarea dosarului în evidențele instanței, potrivit nomenclatorului național de cauze din ECRIS

Explicații: La formarea dosarului fiecărei acțiuni/cereri i se alocă o denumire și un cod numeric din nomenclatorul național de cauze al programului de management al dosarelor folosit în instanțele judecătorești, ECRIS. În funcție de această codificare se stabilește natura normală sau urgentă a procedurii, secția la care se alocă, durata termenelor, repartizarea aleatorie către complete s.a.  Codul numeric este folosit doar în circuitul electronic, în timp ce codificarea nominativă va determina obiectul dosarului.

Exemple:

- contencios administrativ, acţiune în pretenţii, recurs
- civil, acţiune în evacuare, apel
- civil, regulator competenţă, recurs

Cum arată:
 


3. CUVINTE CHEIE

Format: [cuvânt cheie] [cuvânt cheie]..[cuvânt cheie]

Descriere: Indexarea hotărârii judecătorești prin cuvinte sau expresii semnificative pentru conținutul juridic și problematic al acesteia.

Explicații: Lucrurile importante la care se referă hotărârea judecătorească, conceptualizate și reduse la cuvinte de referință.

Exemple:

  • abatere disciplinară, sancţiune disciplinară
  • funcţionar public, decizie de sancţionare disciplinară, termen de contestare
  • refacerea actului de sesizare, nulitate relativă, nulitate absolută

Cum arată:


4. REFERINȚE

Format: [Act normativ][Număr articol] [Alineat] [Instanță] [Număr hotărâre] [Data]

Descriere: Norma de drept aplicată, hotărârile judecătorești române sau ale instanțelor la care se face trimitere sau care sunt invocate.

Explicație: Referințele juridice ale hotărârii judecătorești reprezintă acele dispoziții legale sau acte jurisdicționale invocate sau aplicate în soluționarea concretă. Pe lângă temeiul juridic propriu-zis al dosarului, respectiv pe lângă textele de lege analizate, interpretate și aplicate direct de către instanță, sunt importante și celelalte izvoare de drept, hotărâri ale organismelor internaționale (CEDO, CJUE s.a.) ori ale instanțelor române (Curtea Constituțională, ICCJ, alte instanțe).

Exemple:

  • Judecătoria Medgidia, sentința penală nr. 1430 din data de 5 iunie 2012;
  • art. 263 C. pr. pen., art. 300 alin. (2) C. pr. pen.
  • Noul Cod civil art. 396-398; Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Noului Cod civil (Legea nr. 287/2009), art. 5
  • Judecătoria Galaţi, sentinţa civilă nr. 4198 din 24 aprilie 2012; Tribunalul Galaţi, decizia civilă nr. 47 din 6 februarie 2013.

Cum arată:


5. SITUAȚIA DE FAPT

Format: [Descriere date/fapte/cronologie]

Descriere: Descrierea situației de fapt pusă în mod concret în discuție în speța dedusă judecății și care este reținută de instanță prin hotărârea pronunțată.

Explicație: Atunci când se pronunță, judecătorul aplică legea la o situație de fapt reținută în urma administrării probatoriului. Situația de fapt reținută de instanță explică și justifică soluția finală. Structura logico-juridică a oricărei hotărâri judecătorești presupune analiza susținerilor părților și a probelor administrate, proces în urma căruia instanța reține o situație de fapt. Această secțiune este introdusă de obicei în hotărârea judecătorească prin sintagma "instanța reține următoarea situație de fapt", sau altele similare.

Exemple:
"Părţile au încheiat un antecontract de vânzare-cumpărare la data de 18 februarie 2008 având ca obiect un bun imobil, teren. Au prevăzut, la art. 5 din convenţie, că încheierea contractului de vânzare-cumpărare va avea loc la data de 15 mai 2008. Promitentul-cumpărător, a achitat suma de 67.500 euro în baza antecontractului, compusă din avansul în sumă de 5.000 euro şi suma de 62.500 euro plătită ulterior în mai multe tranşe, reprezentând plata parţială din preţul imobilului. Ulterior nu a mai avut loc încheierea contractului de vânzare-cumpărare în formă autentică, iar în instanţă promitentul-cumpărător a cerut să se constate încetarea antecontractului de vânzare-cumpărare, pentru cauză de impreviziune, constând în prăbuşirea pieţei imobiliare şi îngheţarea finanţărilor imobiliare. A invocat majorarea costurilor de finanţare, scăderea dramatică a preţurilor şi triplarea comisioanelor bancare."

Cum arată:


6. PROBLEMELE DE DREPT

Format: [1. întrebare] [2. întrebare]

Descriere: Chestiunea de drept concretă și sintetică ridicată în dosar și pe care instanța o dezleagă prin pronunțarea și motivarea soluției.

Explicație: Procesul decizional al judecătorului este unul abstract și în mod fundamental reprezintă răspunsul instanței la o chestiune de drept ridicată în dosar. Soluția judecătorească dezleagă în mod esențial o problemă juridică litigioasă. Orice hotărâre judecătorească se poate reduce la un număr limitat de probleme juridice, iar identificarea acestora reprezintă modalitatea cea mai eficientă de înțelegere a soluției instanței.

Exemple:
“Lipsa disponibilităţilor băneşti pentru acordarea despăgubirilor prevăzute de Legea nr. 290/2003 justifică depăşirea termenului maxim de 2 ani prevăzut de acest act normativ pentru acordarea despăgubirilor?”

“Este admisibilă acţiunea în evacuare a uzufructuarului de către proprietar, pentru imposibila convieţuire, chiar dacă nu există condiţiile legale de încetare a dreptului de uzufruct?”

Cum arată:


7. SOLUȚIA INSTANȚEI

Format: [1. Răspuns întrebare 1] [2. Răspuns întrebare 2] ….

Descriere: Dezlegarea concretă a instanței, dată problemei sau problemelor de drept puse în discuție.

Explicație: Pronunțarea soluției înseamnă răspunsul oferit de instanță la problemele juridice ridicate în dosar. Judecătorul rezolvă chestiunea litigioasă interpretând și aplicând legea și oferind în același timp o soluție chestiunilor juridice litigioase. Răspunsul instanței trebuie surprins în esența sa, schematic, abstract.

Exemple:
“Instanţa de fond în mod greşit a respins capătul de cerere privind evacuarea pârâtului, doar ca o consecinţă a respingerii cererii privind stingerea uzufructului, practica judiciară fiind constantă în admiterea cererilor în evacuarea locatarului sau a coindivizarului pentru imposibila convieţuire.”

“Judecarea unei cauze de către instanţa de fond, cu încălcarea principiului publicităţii şedinţei de judecată, în condiţiile în care inculpatul minor a fost trimis în judecată împreună cu un inculpat major, atrage nulitatea absolută a hotărârii, conform art. 197 alin. (2) şi (3) C. pr. pen. – nulitate ce nu poate fi înlăturată în niciun mod şi care poate fi invocată în orice stare a procesului, luându-se în considerare chiar din oficiu – cu consecinţa casării hotărârii şi trimiterii cauzei spre rejudecare la aceeaşi instanţă. Sancţiunea nulităţii se aplică chiar dacă numai o parte a judecăţii s-a desfăşurat cu nerespectarea principiului publicităţii.”

Cum arată:


8. MOTIVELE INSTANȚEI

Format: [Prezentarea motivelor]

Descriere: Considerentele care au stat la baza pronunțării instanței, prezentarea sintetică a motivelor de fapt și de drept care stau la baza soluției data de instanță problemelor de drept ridicate în speță.

Explicație: În structura logico-juridică a oricărei hotărâri judecătorești prezentarea motivelor pentru adoptarea unei soluții ocupă un loc important. Instanța explică motivele care au condus-o la aplicarea legii în modalitatea în care va fi descrisă în dispozitiv. Argumentele instanței pentru răspunsul juridic dat problemelor de drept ridicate în cauză.

Exemple:
<<Or, în condiţiile în care reclamantul are calitatea de funcţionar public, iar ordinul contestat de către acesta vizează raportul său de serviciu – delegarea fiind un caz de modificare a raportului de serviciu al funcţionarului public –, Curtea consideră că este competent să soluţioneze prezenta cauză Tribunalul Buzău – secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, întrucât aceasta este instanţa de contencios administrativ în circumscripţia căreia îşi are sediul reclamantul, iar rangul instituţiei publice emitente este irelevant, faţă de modificarea legislativă anterior citată. >>

Cum arată: