Considerente generale asupra Recomandării Comisiei Europene nr. 135/2014 privind o nouă abordare a eşecului în afaceri şi a insolvenţei

Extras din articolul Efectele implementării Recomandării Comisiei Europene nr. 135/2014 privind o nouă abordare a eşecului în afaceri şi a insolvenţei, autor Mirela Iovu, publicat în Revista Română de Drept al Afacerilor nr. 4/2015.

Urmare consultării din iulie 2013, Comisia Europeană a adoptat în data de 12 martie 2014 Recomandarea nr. 135 „privind o nouă abordare a eşecului în afaceri şi a insolvenţei”[1] având drept scop încurajarea statelor membre să instituie un cadru, o serie de principii comune aplicabile procedurilor de insolvenţă şi preinsolvenţă, care să permită restructurarea eficientă a întreprinderilor viabile care se confruntă cu dificultăţi financiare şi oferirea pentru antreprenori oneşti a unei a doua şanse. Astfel, se doreşte promovarea spiritului antreprenorial[2], a investiţiilor şi ocuparea forţei de muncă, contribuind la reducerea obstacolelor din calea bunei funcţionări a pieţei interne.

Prin Recomandarea nr. 135 se încearcă o restructurare a activităţii debitorului pentru a evita insolvenţa şi falimentul, iar atunci când insolvenţa nu poate fi evitată, să se poată adopta un plan de reorganizare judiciară care să ducă la salvarea activităţii.

Astfel, la nivelul Uniunii Europene, aproximativ jumătate din întreprinderi au o durată de viaţă de mai puţin de cinci ani şi aproximativ 200 000 de firme intră în insolvenţă în fiecare an, adică aproximativ 600 de întreprinderi în fiecare zi, iar aproape 1,7 milioane de persoane riscă să îşi piardă locul de muncă în fiecare an ca urmare a acestei situaţii. Un sfert dintre aceste falimente au un element transfrontalier, iar numărul lor este în creştere – s-a dublat de la începutul crizei şi această tendinţă pare să se menţină în 2014[3]. Urmare a constatărilor de mai sus, devine clar că, la nivelul Uniunii Europene trebuie luate măsuri viabile pentru a preîntâmpina şi stopa procesul insolvenţei şi pentru a putea oferi întreprinderilor viabile şansa de a beneficia de restructurare şi de a se menţine pe piaţă, acesta fiind scopul declarat al Recomandării Comisiei Europene nr. 135 din 2014.

În lumina experienţei unor ţări membre ale Uniunii Europene[4], cu cât întreprinderile aflate în dificultate au posibilitatea să se restructureze mai devreme, cu atât şansele lor de a se salva sunt mai mari. Însă restructurarea timpurie (înainte de lansarea procedurii oficiale de insolvenţă) nu este posibilă în mai multe ţări (de exemplu, în Bulgaria, Ungaria, Republica Cehă, Lituania, Slovacia, Danemarca), iar dacă este posibilă, procedurile pot fi ineficiente sau costisitoare, reducând stimulentele oferite societăţilor pentru a se menţine pe linia de plutire. În sfârşit, în unele ţări pot trece mulţi ani până ce întreprinzătorii cinstiţi care au dat faliment pot să fie descărcaţi de datoriile vechi şi pot testa o nouă idee de afaceri (Austria, Belgia, Estonia, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Croaţia, Polonia, Portugalia şi România). Atunci când un întreprinzător cinstit intră în faliment, prin scurtarea perioadei de descărcare de datorii s-ar garanta faptul că un eventual faliment nu devine o „condamnare pe viaţă”.

Prin implementarea Recomandării nr. 135 din 2014 a Comisiei Europene se încearcă şi o uniformizare a regulilor din diversele state ale Uniunii Europene, în domeniul insolvenţei, prin aceasta acordându-se şanse de redresare şi grupurilor de companii transfrontaliere.

O abordare mai coerentă la nivelul Uniunii Europene nu numai că ar îmbunătăţi nivelul sumelor recuperate de creditori şi fluxul investiţiilor transfrontaliere, dar ar avea şi un impact pozitiv asupra spiritului întreprinzător, asupra ocupării forţei de muncă şi a inovării[5].

Potrivit Recomandării, statele membre ale Uniunii Europene trebuie să pună în aplicare principiile expuse în textul recomandării, prin instituirea de măsuri corespunzătoare, la nivel legislativ, până la data de 14 martie 2015. Evaluarea de către Comisia Europeană a aplicării Recomandării se va realiza într-un termen de maxim 18 luni, respectiv până la data de 14 septembrie 2015. Astfel, după 18 luni de la adoptarea recomandării, Comisia va efectua o evaluare a stării de fapt, pe baza rapoartelor anuale ale statelor membre, pentru a stabili dacă sunt necesare măsuri suplimentare pentru consolidarea şi întărirea abordării reflectate în recomandare.

Comentează pe blog >>

[1] Recomandarea Comisiei Europene nr. 135/2014 privind o nouă abordare a eşecului în afaceri şi a insolvenţei din 12 martie 2014, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. 74 din 14.03.2014 14 Martie 2014.
[2] La 9 ianuarie 2013, Comisia a adoptat Planul de acţiune „Antreprenoriat 2020”, prin care statele membre sunt invitate, printre altele, să reducă, atunci când este posibil, perioada necesară pentru descărcarea de obligaţii şi recuperarea datoriilor în cazul unui antreprenor onest care a dat faliment la maximum trei ani, până în 2013, şi să acorde servicii de asistenţă întreprinderilor pentru restructurarea timpurie, consiliere pentru evitarea falimentelor şi sprijin pentru restructurarea şi relansarea întreprinderilor mici şi mijlocii.
[3] http://ec.europa.eu/romania/news/12032014_comisia_europeană_proceduri_de_insolvenţă_ro.htm
[4] Business dynamics: start-ups, business transfers and bankruptcy” (Dinamica întreprinderilor: întreprinderi nou-înfiinţate, transferul de întreprinderi şi falimentul), Comisia Europeană, DG Întreprinderi şi Industrie, ianuarie 2011.
[5] Comunicatul de presă al Comisiei Europene – Bruxelles, 12 martie 2014.