Fiscalitate. Concepte, teorii, politici şi abordări practice

Petre BREZEANU, Wolters Kluwer, 2010

Fiscalitate. Concepte, teorii, politici şi abordări practice
Cod Produs: T.C.EC.001.10
ISBN / ISSN: 973-191174-X
Număr / Ediţie: 1
Număr pagini: 488
Tip copertă: Necartonată
Pret cu TVA: 61,66 LEI
stoc suficient
Ai nevoie de ajutor? 031 2244 100
În această lucrare se supun atenţiei cititorilor o serie de aspecte extrem de interesante din domeniul filosofiei fiscale, dintre care amintim funcţiile sistemului fiscal, criteriile de optimalitate ale sistemului fiscal, impozitul – sursă de ineficacitate, criteriul eficacităţii impozitului sau criteriul echităţii impozitului.

Problematica presiunii fiscale este, de asemenea, o componentă de mare vitalitate a lucrării, aspect ce subliniază importanţa cuantificării poverii fiscale atât la nivel macroeconomic, cât şi la nivel microeconomic. În finalizarea acestei problematici, analiza cauzelor trendului de creştere a prelevărilor obligatorii se prezintă cu o acurateţe demnă de semnalat specialiştilor din domeniu.

O altă perspectivă pe care o ridică fiscalitatea o reprezintă şi posibilităţile de ameliorare a tratamentului fiscal, ocazie cu care sunt evidenţiate o serie de aspecte extrem de practice în acest sens, cum ar fi: teoria liberală a impozitului, impozitarea veniturilor şi distribuirea acestora, necesitatea reconsiderării impozitului pe profit etc.

Pe de altă parte, o componentă importantă a lucrării este afectată prezentării impactului pe care îl are fiscalitatea asupra finanţelor corporative. Tema este dezvoltată prin aspecte ca: incidenţa impozitării rezultatelor asupra cash flow-ului şi asupra costului capitalului, structura financiară şi valoarea firmei în prezenţa impozitării rezultatelor, problematica dublei impozitări a dividendelor. Demnă de evidenţiat este şi partea dedicată unor aspecte relevante din domeniul filosofiei fiscale la nivel retrospectiv, ocazie cu care se realizează o incursiune prin reluarea efectului Laffer – un fenomen universal –, precum şi prin reliefarea fundamentelor teoretice ale raţiunii şi funcţionalităţii impozitului pe venitul individual (global).

Riscul fiscal, precum şi concurenţa fiscală în UE reprezintă aspecte practice şi concrete, demne de interesul cititorilor în ceea ce priveşte abordarea fiscalităţii prin prisma acestor puncte de vedere. Pentru a putea reţine aspecte practice ale fiscalităţii din UE se subliniază semnificaţia cu totul aparte pe care o reprezintă bugetul UE. În acest sens, lucrarea prezintă într-o manieră completă principiile bugetare, evoluţia bugetului comunitar, procedura bugetară, bugetul UE, adoptarea bugetului UE, ameliorarea procedurii bugetare, finanţarea bugetului UE, structura bugetului UE şi politica fiscală europeană.

În concluzie, prin acest demers editorial se încearcă o revitalizare fundamentală teoretică (ştiinţifică) şi practică a unui domeniu extrem de captivant, dar şi foarte important, în ceea ce priveşte generarea resurselor financiare la nivel macro şi microeconomic. Managementul corect şi profesionist al acestora poate provoca consecinţe majore în ceea ce priveşte nivelul de trai al populaţiei.
ACRONIME UTILIZATE ÎN LUCRARE

1. ELEMENTE FUNDAMENTALE PRIVIND GUVERNANŢA PUBLICĂ
1.1. Funcţiile sistemului fiscal
1.1.1. Impozit liberal sau intervenţionist?
1.1.1.1. Funcţia de finanţare a cheltuielilor publice
1.1.1.2. Funcţia de redistribuire
1.1.1.3. Funcţia de corectare a dezechilibrelor
1.1.2. Criteriile de optimalitate ale sistemului fiscal
1.1.2.1. Multiplicitatea criteriilor
1.1.2.2. Obiective contradictorii
1.2. Criteriul eficacităţii
1.2.1. Principiul echivalenţei
1.2.1.1. Expunerea principiului
1.2.1.2. Limitele teoretice
1.2.1.3. Partea practică
1.2.2. Impozitul – sursă de ineficacitate
1.2.2.1. Sarcina excedentară
1.2.2.2. Neutralitatea impozitului
1.2.3. Eficacitatea prin impozit
1.2.3.1. Impozitul corector al eşecurilor pieţei
1.2.3.2. Impozitul, instrument de politică macroeconomică
1.3. Criteriul echităţii
1.3.1. Alegerea indicatorilor capacităţii contributive
1.3.2. Alegerea unui concept de echitate
1.3.2.1. Echitatea orizontală
1.3.2.2. Criteriul echităţii verticale
Bibliografie

2. ANALIZA PRESIUNII FISCALE ÎN ROMÂNIA ÎN PERIOADA DE TRANZIŢIE
2.1. Evoluţia reformei fiscale în România
2.2. Presiunea fiscală la nivel macroeconomic
2.2.1. Deficitul bugetar: factor principal de influenţare a presiunii fiscale
2.2.1.1. Analiza veniturilor
2.2.1.2. Analiza cheltuielilor
2.3. Presiunea fiscală la nivel microeconomic
2.3.1. Impactul presiunii fiscale asupra microeconomiei
2.3.2. Presiunea fiscală la nivel de firmă
2.4. Probleme provocate de creşterea presiunii fiscale
2.5. Analiza cauzelor tendinţei de creştere a prelevărilor obligatorii
2.5.1. Modele ale dezvoltării privind creşterea cheltuielilor publice
2.5.2. Legea lui Wagner
2.5.4. Cererea de servicii publice
2.5.5. Analiza curentului opţiunilor publice
2.5.6. Piaţa politică
2.5.7. Analiza economică a birocraţiei
2.5.8. Fenomene de asimetrie şi de iluzie financiară
2.6. Politica fiscală promovată în perioada de tranziţie. Concluzii şi propuneri
Bibliografie

3. POSIBILITĂŢI DE AMELIORARE A TRATAMENTULUI FISCAL
3.1. Teoria liberală a impozitului
3.1.1. Teoria superiorităţii impozitului direct progresiv. Obţinerea unui impozit neutru
3.1.2. Obţinerea unui impozit just
3.1.3. Echitate orizontală şi verticală
3.1.4. Recurgerea la impozit negativ
3.1.4.1. Probleme generate de recurgerea la impozit negativ
3.1.4.2. Obţinerea unui impozit negativ trebuie să fie însoţită de măsuri de incitare a muncii
3.2. Impozitarea veniturilor şi distribuirea acestora
3.2.1. Distribuţia veniturilor în societate
3.2.2. Instrumente de măsură a inegalităţii
3.2.2.1. Curba Lorenz
3.2.2.2. Coeficientul Gini
3.2.2.3. Coeficientul Atkinson
3.3. Necesitatea reconsiderării impozitului pe profit sub forma impozitului pe veniturile societăţilor în România. Argumentaţii pe modelul statelor occidentale
3.3.1. Conceptul de societate de capital
3.3.2. Baza de impozitare
3.3.3. Tratamentul fiscal
3.3.4. Impactul fiscal
Bibliografie

4. INCIDENŢA IMPOZITĂRII REZULTATELOR ASUPRA CASH FLOW ŞI ASUPRA COSTULUI CAPITALULUI
4.1. Valoarea financiară (de randament) a firmei
4.1.1. Evaluarea prin actualizarea cash flow
4.1.2. Determinarea cash flow-urilor disponibile
4.1.3. Evaluarea financiară a firmei şi a capitalurilor acesteia
4.1.4. Evaluarea prin actualizarea profiturilor nete de impozit
4.2. Analiza dinamică bazată pe fluxul de fonduri
4.2.1. „Balanţa mutaţiilor”
4.2.2. Capacitatea de autofinanţare
4.2.3. Tabloul de finanţare matriceal
4.2.4. Tabloul de finanţare funcţional pool de fonduri
4.2.5. Tabloul de alocări şi resurse tip pool de fonduri
4.2.6. Tabloul fluxurilor plurianuale
4.2.7. Analiza dinamică bazată pe fluxuri de trezorerie
4.2.7.1. Relaţia dintre valoarea întreprinderii şi fluxurile de trezorerie
4.2.7.2. Tabloul fluxurilor de trezorerie
4.2.7.3. Modelul Fitrex (flux de trezorerie de exploatare)
4.3. Incidenţa impozitării rezultatelor asupra cash flow-ului. Studii de caz şi concluzii
4.4. Costul capitalurilor proprii
4.4.1. Modelul de actualizare a dividendelor. Formulare generală
4.4.2. Modelul lui Gordon cu o rată crescătoare a dividendului
4.4.3. Modelul de creştere contabilă şi determinarea ratei de creştere a dividendului
4.4.4. Modelul de creştere şi evaluare a ratei de creştere a dividendelor (g)
4.4.5. Modelul de actualizare a beneficiilor
4.5. Costul capitalului împrumutat
4.5.1. Cazul împrumutului ordinar
4.5.2. Cazul împrumutului obligatar cu primă de emisiune
4.5.3. Costul leasingului (credit-bail-ului)
4.6. Determinarea şi utilizarea costului mediu ponderat al capitalului
4.6.1. Regulile de urmat în determinarea şi utilizarea costului capitalului
Bibliografie

5. STRUCTURA DE FINANŢARE ŞI VALOAREA FIRMEI ÎN PREZENŢA IMPOZITĂRII REZULTATELOR
5.1. Structura financiară şi valoarea firmei pe o piaţă perfectă
5.1.1. Mecanisme financiare fundamentale
5.1.2. Structura financiară şi costul capitalului
5.1.2.1. Efectul de levier financiar şi riscul financiar
5.1.3. Impactul fiscalităţii asupra structurii financiare şi valoarea firmei
5.1.3.1. Deductibilitatea fiscală a cheltuielilor financiare favorizează îndatorarea
5.1.3.2. Riscul de „slăbiciune” limitează îndatorarea
5.1.3.3. Riscul de a nu putea beneficia pe deplin de avantajul fiscal al datoriei limitează îndatorarea
5.1.3.4. Nivelul îndatorării contează mai puţin ca urmare a impozitării veniturilor particularilor
5.1.4. Modelul Modigliani-Miller
5.1.4.1. Modelul în absenţa impozitării rezultatelor
5.1.4.2. Relaţia dintre valorile firmelor îndatorate şi neîndatorate
5.1.4.3. Modelul în prezenţa impozitării
5.1.4.4. Relaţia dintre ratele de rentabilitate ale capitalurilor proprii în absenţa impozitării
5.1.4.5. Relaţia dintre ratele de rentabilitate a capitalurilor proprii în prezenţa impozitării
5.1.5. Incidenţa fiscalităţii personale asupra valorii firmei
5.1.6. Incidenţa impozitării rezultatului asupra diagnosticului rentabilităţii
5.1.6.1. Diagnosticul rentabilităţii capitalurilor proprii: utilizarea
5.1.6.2. Formularea contabilă a efectului de levier financiar
5.1.6.3. Comparaţia între formularea efectului de levier în termenii valorii de piaţă şi efectul de levier determinat în manieră contabilă
5.1.7. Incidenţa impozitării rezultatelor asupra fondurilor proprii
5.1.7.1. Decizii care influenţează autofinanţarea
5.1.7.2. Motivaţia autofinanţării: alternativa distribuire de dividende – reţinere
5.1.7.3. Neutralitatea deciziei de distribuire de dividende în cadrul unei pieţe perfecte
5.1.7.4. Non-indiferenţa între autofinanţare şi finanţarea externă
Bibliografie

6. PROBLEMATICA DUBLEI IMPOZITĂRI A DIVIDENDELOR
6.1. Dubla impozitare a dividendelor – primele formulări ale problemei
6.1.1. Primele formulări ale problemei
6.2. Cum se poate suprima această dublă impozitare?
6.3. Evaluarea superimpozitării profitului distribuit
6.4. Semnificaţia formalizată şi comparativă a discriminării fiscale
6.5. Optica neutralităţii fiscale
6.5.1. Neutralitatea şi distribuirea beneficiilor
6.5.2. Analiza numerică comparativă
6.6. Incidenţa fiscală asupra politicii de distribuire a dividendelor
6.7. Politica de îndatorare şi fiscalitatea
6.8. Modelul lui F. Modigliani şi M.H. Miller şi depăşirile sale
6.8.1. Efectele politicii de îndatorare
6.8.2. Structura financiară şi valoarea societăţii comerciale
6.8.3. Propunerile formulate
6.8.4. Analiza critică a ipotezelor modelului lui F. Modigliani şi M.H. Miller
6.8.5. Ipoteza unei impozitări diferenţiate a dobânzilor şi a dividendelor
6.8.5.1. Ipoteza unei singure deductibilităţi a cheltuielilor aferente datoriei societăţii comerciale din beneficiul său impozabil
6.8.6. Consecinţele politicii de distribuire a dividendelor
6.8.6.1. Cazul unei îndatorări şi al unei impozitări distincte a beneficiilor distribuite şi a câştigurilor de capital
Bibliografie

7. EFECTUL LAFFER – UN FENOMEN UNIVERSAL
7.1. Prezentarea paradoxului impozitului
7.2. Legea bazei marginale descrescătoare şi principalele formule de impozite
7.2.1. Impozit pe acumulare
7.2.2. Impozit asupra moştenirilor
7.2.3. Impozitul pe inflaţie
Bibliografie

8. RAŢIUNEA ŞI FUNCŢIONALITATEA IMPOZITULUI PE VENITUL GLOBAL (INDIVIDUAL)
8.1. Efectele economice şi sociale ale prelevărilor asupra veniturilor gospodăriilor
8.1.1. Impactul prelevărilor asupra eficacităţii economice
8.1.2. Impactul asupra ofertei de forţă de muncă
8.1.2.1. Impactul asupra ofertei de forţă de muncă a titularilor de venituri mici
8.1.3. Impactul asupra ofertei de economii
8.1.3.1. Impactul prelevărilor asupra mijloacelor de economisire
8.1.3.2. Impactul prelevărilor asupra motivaţiilor de a economisi
Bibliografie

9. RISCUL FISCAL
9.1. Riscul fiscal – teorii, concepte, principii
9.1.1. Fundamente ale riscului fiscal
9.1.2. Aria cazuistică de manifestare a riscului fiscal
9.2. Administrarea riscului fiscal
9.2.1. Administrarea riscului fiscal sub impactul factorilor externi
9.2.2. Administrarea riscului fiscal sub impactul factorilor interni
9.3. Evaziunea fiscală şi riscul fiscal
9.3.1. Forme ale evaziunii fiscale
9.3.2. Evaziunea fiscală legală
9.3.3. Implementarea unei societăţi off-shore în circuitul de afaceri
9.3.4. Evaziunea fiscală ilegală
9.3.5. Repercusiunea impozitelor – mecanisme, tehnici, efecte
9.4. Perspectivă aplicativă asupra riscului fiscal în România. Corelaţie cu evaziunea fiscală
9.4.1. Evaziune fiscală versus economie subterană
9.4.2. Analiza execuţiei bugetare din perspectiva riscului fiscal
9.4.3. Combaterea şi prevenirea evaziunii fiscale în domeniul impozitelor indirecte
Bibliografie

10. CONCURENŢA FISCALĂ ÎN UE
10.1. Stadiul actual al cunoaşterii ştiinţifice
10.1.1. Fundamentele concurenţei fiscale
10.1.2. Concurenţa fiscală la nivelul UE
10.2. Aport practic: ipostaze ale fiscalităţii la nivelul Uniunii Europene
10.2.1. Concurenţa fiscală din perspectiva fiscalităţii destinate sectorului corporativ
10.2.2. Concurenţa fiscală sub impactul diferenţierii tipurilor de impozite
10.2.3. Structura impozitelor pe tipuri de administraţii centrale
10.2.4. Concurenţa fiscală în cazul IMM-urilor
10.2.5. Concurenţa fiscală din perspectiva impozitelor indirecte
Bibliografie

11. BUGETUL UE
11.1. Caracteristicile bugetului UE. Principiile bugetare
11.1.1. Principiul unităţii şi al adevărului bugetar
11.1.2. Principiul anualităţii
11.1.3. Principiul echilibrului
11.1.4. Principiul unităţii de cont
11.1.5. Principiul universalităţii
11.1.6. Principiul specialităţii
11.1.7. Principiul bunei gestiuni financiare
11.1.8. Principiul transparenţei
11.2. Evoluţia bugetului comunitar
11.2.1. 1952-1975: Unificarea instrumentelor şi resurselor proprii
11.2.2. 1975-1988: Căutarea unui echilibru instituţional
11.2.3. 1988-1993: Un nou elan – „pachetul Delors I”
11.2.4. 1993-1999: Consolidarea – „pachetul Delors II”
11.2.5. Bugetele în curs şi cele viitoare
11.2.5.1. 2000-2006: Reuniunea de la Berlin – Agenda 2000
11.2.5.2. 2007-2013: Noi provocări
11.3. Procedura bugetară
11.3.1. Avan-proiectul de buget al Comisiei
11.3.2. Prima lectură a bugetului în Consiliu
11.3.3. Prima lectură în Parlament
11.3.4. A doua lectură în Consiliu
11.3.5. Adoptarea sau respingerea bugetului de către Parlament (a doua lectură)
11.3.6. Stabilirea bugetului pe bază de activităţi
11.4. Cum este cheltuit şi controlat banul?
11.4.1. Responsabilitatea gestiunii bugetului
11.4.2. Regulile care stau la baza punerii în operă a bugetului
11.4.3. O bună gestiune financiară
11.4.4. Gestiune, audit şi control intern
11.4.5. Activităţi de trezorerie şi relaţii cu terţii
11.5. Cum se urmăresc conturile?
11.5.1. Dubla natură a contabilităţii şi a conturilor
11.5.2. Controlul execuţiei bugetului
11.5.3. Conturile anuale
11.5.4. Controlul extern
11.5.5. Descărcarea bugetului
11.6. Bugetul UE în detaliu
11.6.1. Cu cine se aseamănă bugetul UE?
11.6.1.1. O structură fondată pe domenii politice
11.6.1.2. O legătură strânsă cu rubricile perspectivelor financiare
11.6.2. Adoptarea bugetului
11.6.2.1. Comisia pregăteşte avan-proiectul de buget
11.6.2.2. Dezbaterea de orientare şi strategie politică anuală
11.6.2.3. Avan-proiectul de buget (APB)
11.6.2.4. Calendarul bugetului anual
11.6.2.5. Consiliul aprobă avan-proiectul de buget
11.6.2.6. Parlamentul modifică proiectul de buget
11.6.2.7. Consiliul examinează modificările propuse de Parlament
11.6.2.8. Parlamentul revede şi adoptă bugetul
11.6.2.9. Respingerea proiectului în caz de dezacord
11.6.2.10. Modificarea bugetului după adoptarea sa
11.6.3. Ameliorarea procedurii bugetare
11.6.3.1. Consolidarea colaborării inter-instituţionale
11.6.3.2. Acte legislative înainte de a include dispoziţii financiare
11.6.3.3. Acţiunea comunitară este pusă în operă pornind de la o bază legală
11.6.3.4. Cheltuielile neobligatorii sunt garantate printr-o rată maximală de creştere
11.6.4. Bugetul anului în curs
11.6.4.1. Anul în curs
11.6.4.2. Competitivitate
11.6.4.3. Coeziune
11.6.4.4. Gestiunea resurselor naturale
11.6.4.5. Cetăţenie, libertate, securitate şi justiţie
11.6.4.6. Uniunea Europeană în calitate de partener mondial
11.6.4.7. Anul următor
11.6.5. Bugetele precedente
11.6.5.1. 2005: primul buget pentru UE-25
11.6.5.2. Cheltuielile UE în 2005
11.6.5.3. Încasările din 2005
11.6.5.4. Ultima descărcare. Ultimul buget care a primit descărcarea: pentru Agenda 2000
11.6.5.5. Raportul din 2003 referitor la repartiţia cheltuielilor operaţionale pe stat membru
11.6.5.6. Raportul anual din 2003 al Curţii de Conturi europene
11.6.5.7. Aprobarea descărcării pentru bugetul 2003
11.6.5.8. Aspecte extrase din realitate
11.6.6. Finanţarea bugetului
11.6.6.1. O imagine a sistemului resurselor proprii
11.6.6.2. Compensaţia britanică
11.6.6.3. Veniturile în detaliu
11.6.7. Origine şi dezvoltări
11.6.7.1. Originile sistemului de resurse proprii şi reformele sale succesive
11.6.7.2. Decizia actuală relativă la resursele proprii
11.6.7.3. Viitoarele schimbări ale sistemului de resurse proprii
11.6.8. Cum este gestionat bugetul comunitar?
11.6.8.1. Care sunt diferiţii actori financiari?
11.6.8.2. Controlul
11.6.8.3. Execuţia bugetului
11.6.8.4. Reguli şi proceduri în materie de cheltuieli comunitare
Bibliografie

12. STRUCTURA BUGETULUI
12.1. Încasările
12.1.1. Privire generală
12.1.2. Resursele proprii
12.1.2.1. Resursele proprii tradiţionale
12.1.2.2. Celelalte resurse proprii
12.1.3. Celelalte încasări
12.1.4. Logica bugetară a finanţării Comunităţilor
12.1.4.1. Echilibrul ex ante
12.1.4.2. Soldul exerciţiului
12.1.4.3. Soldurile TVA şi PNB
12.2. Cheltuielile pe rubrică
12.2.1. Rubrica 1. Agricultura
12.2.1.1. Acţiunile finanţate de FEOGA în cadrul rubricii 1
12.2.1.2. Reformele PAC
12.2.1.3. Instrumente de gestionare a cheltuielilor agricole
12.2.1.4. Evoluţia recentă a cheltuielilor agricole
12.2.1.5. Regulile bugetare specifice FEOGA – Garantare
12.2.2. Rubrica 2. Acţiuni structurale
12.2.2.1. Obiectivul coeziunii economice şi sociale
12.2.2.2. Fondurile structurale tradiţionale (FEDER, FSE şi FEOGA, secţiunea „Orientare”) şi IFOP
12.2.2.3. Principiile de punere în operă a fondurilor structurale
12.2.2.4. Gestiunea financiară a fondurilor structurale
12.2.2.5. Fondul de coeziune
12.2.3. Rubrica 3. Politici interne
12.2.3.1. Acţiuni de completare a politicilor structurale (sub-secţiunea B2)
12.2.3.2. Acţiunile referitoare la formarea profesională, educaţie şi tineret, cultură şi audiovizual, informaţie, dimensiune socială şi angajare
(sub-secţiunea B3)
12.2.3.3. Acţiunile destinate politicii energetice, controlului securităţii nucleare şi al mediului (sub-secţiunea B4)
12.2.3.4. Acţiunile legate de aprofundarea pieţei interne (sub-secţiunea B5)
12.2.3.5. Acţiunile destinate ameliorării competitivităţii industriei comunitare prin intermediul RDT (sub-secţiunea B6)
12.2.4. Rubrica 4. Secţiunea externe
12.2.4.1. Acţiunile de cooperare cu caracter orizontal (tematică)
12.2.4.2. Acţiunile de cooperare şi de ajutor definite pe zonă geografică
12.2.4.3. Modurile de gestiune a cheltuielilor aferente cooperării externe
12.2.5. Rubrica 5. Cheltuieli administrative
12.2.6. Rubrica 6. Rezerve
12.2.7. Rubrica 7. Ajutoare de preaderare
12.2.7.1. Ţările candidate din Europa Centrală şi Orientală
12.2.7.2. Ţările candidate mediteraneene
Bibliografie

13. POLITICA FISCALĂ EUROPEANĂ
13.1. Fiscalitate: introducere
13.2. Fiscalitate directă: introducere
13.3. Regimul fiscal comun aplicabil societăţilor mamă şi filialelor lor
13.4. Regimul fiscal comun: plăţi de dobânzi şi de redevenţe între societăţi asociate
13.5. Regimul fiscal comun în cazul fuziunilor, sciziunilor şi aporturilor de active
13.6. Impozitarea dividendelor la nivelul persoanelor fizice
13.7. Fiscalitatea veniturilor din economii
13.8. Eliminarea dublei impozitări (proceduri arbitrare)
13.9. Fiscalitate indirectă: introducere
13.10. A şasea directivă TVA: asieta uniformă
Bibliografie

LISTA ANEXELOR