Dreptul sănătății. Frontul comun al medicului și al juristului

Ion TURCU, Wolters Kluwer, 2010

Dreptul sănătății. Frontul comun al medicului și al juristului
Cod Produs: T.C.MO.016.10
ISBN / ISSN: 606-8201-15-3
Număr / Ediţie: 1
Număr pagini: 768
Tip copertă: Necartonată
Pret cu TVA: 89,59 LEI
stoc suficient
Ai nevoie de ajutor? 031 2244 100
Medicul trebuie să târască greutatea unei ştiinţe enciclopedice, ca o cămilă şi, cu toate acestea, să păstreze prospeţimea unui poet. (Avicenna)

Cele şapte idei definitorii ale cărţii:

1. Cea mai bună garanţie a pacientului este conştiinţa medicului.
2. Este nemărginită posibilitatea de a critica actul medical fără a se avea în vedere că medicul acţionează, de regulă, sub imperiul unei constrângeri, într-un timp obligatoriu limitat şi pe baza unei cunoaşteri obligatoriu limitate.
3. Medicul trebuie să procedeze în modul optim cu toată incertitudinea şi riscul inerente profesiei.
4. Dacă, prin obligaţia medicului de informare prealabilă a pacientului, se înţelege o listă infinită de complicaţii posibile, misiunea este din start imposibilă şi alterează relaţia medic-pacient.
5. În acest caz, medicul va fi tentat să se acopere cu un munte de hârtii care nu va servi nicidecum informării pacientului.
6. Este necesară o mai bună înţelegere între lumea medicală şi cea judiciară, bazată pe încredere şi cunoaştere reciprocă. Medicii trebuie să fie mai bine informaţi asupra dreptului şi magistraţii trebuie să dobândească o cunoaştere mai aprofundată a problemelor de responsabilitate medicală.
Cât timp medicii nu vor conştientiza că magistraţii doresc să înţeleagă medicina, să cunoască problemele lor, nu trebuie să reproşeze nimănui că alţii aleg soluţiile în locul lor şi că aceste soluţii le sunt uneori defavorabile.
7. Parafrazându-l pe Malraux, cutezăm să afirmăm că secolul XXI va fi secolul ocrotirii sănătăţii omului şi a mediului său sau nu va fi deloc.
(ÎN LOC DE) ARGUMENT

CAPITOLUL I. INTRODUCERE ÎN TEORIA GENERALĂ A DREPTULUI EUROPEAN AL SĂNĂTĂŢII
Secţiunea 1. Specific
§1. Diversitatea surselor Dreptului European al Sănătăţii
§2. Deciziile Curţii de Casaţie Franceze care au marcat o cotitură în orientarea instanţelor fondului
§3. Diversitatea valorii juridice a normelor Dreptului European al Sănătăţii
§4. Principiile conducătoare ale Dreptului European al Sănătăţii
Secţiunea a 2-a. Politici de sănătate publică
§1. Programul general
§2. Programe-cadru
§3. Programe specifice
Secţiunea a 3-a. Principiile etice
Concluzii la Capitolul I

CAPITOLUL II. MEDICINA ÎN SERVICIUL DREPTURILOR OMULUI, ÎN TEXTE UNIVERSALE, EUROPENE ŞI NAŢIONALE
Secţiunea 1 . Aspecte introductive privind medicina
§1. Ce este medicina?
§2. Ce înseamnă să fii medic?
Secţiunea 2 Texte universale fundamentale
§1. Texte universale
§2. Texte generale
§3. Texte europene
§4. Texte universale şi texte generale consacrate drepturilor omului după anul 2000
§5. Texte naţionale franceze şi române
§6. Texte universale şi generale consacrate femeilor
§7. Texte universale consacrate copiilor
Secţiunea a 3-a. Dreptul la sănătate şi la integritate ale persoanei fizice consacrate de Legea nr. 95/2006
§1. Texte extrase din Legea nr. 95/2006
§2. Legea nr. 95/2006 privind dreptul la sănătate

CAPITOLUL III. DREPTURILE PACIENŢILOR ÎN DREPTUL EUROPEAN ŞI ÎN DREPTUL ROMÂN
Secţiunea 1 . Apariţia şi dezvoltarea conceptului. De la drepturilor omului la drepturile pacientului
§1. Aspecte introductive
§2. Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale din 4 noiembrie 1950
§3. Carta socială europeană revizuită din 3 mai 1996
§4. Convenţia pentru protecţia drepturilor omului şi a demnităţii fiinţei umane faţă de aplicaţiile biologiei şi medicinei: Convenţia asupra drepturilor omului şi biomedicina din 4 aprilie 1997: „Convenţia de la Oviedo”
Secţiunea a 2-a. Consacrarea drepturilor omului şi ale pacientului
§1. Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene din 7 decembrie 2000, adoptată la 12 decembrie 2007
§2. Carta europeană a drepturilor pacienţilor din 15 noiembrie 2002
Secţiunea a 3-a. Propunerea de directivă a Parlamentului european şi a
Consiliului privind aplicarea drepturilor pacienţilor în materie de asistenţă medicală transfrontalieră din 2 iulie 2008
§1. Expunerea de motive
§2. Capitolele I-IV din expunerea de motive
§3. Textul directivei
Secţiunea a 4-a. Drepturile generale ale pacienţilor
§1. Conceptul de pacient
§2. Drepturile individuale. Dreptul la protecţia sănătăţii
§3. Dreptul de acces la asistenţă medicală
§4. Accesul la asistenţă medicală de calitate
§5. Dreptul la informarea individuală
§6. Consimţământul
§7. Dreptul la protecţia datelor cu caracter personal
§8. Dreptul la informare colectivă
§9. Dreptul individului de a-şi exprima liber şi informat consimţământul asupra asistenţei medicale
§10. Aspecte actuale privind secretul medical (confidenţialitatea). Colocviile Curţii de Casaţie Franceze din 9 aprilie şi 11 iunie 2009
§11. Jurisprudenţa CEDO privind secretul medical
§12. Protecţia vieţii private
§13. Dreptul la asistenţă medicală paliativă
§14. Dreptul pacienţilor la securitate
§15. Comunicatul Comisiei către Parlamentul european şi către Consiliul din
15 decembrie 2008 privind securitatea pacienţilor, inclusiv prevenţia faţă de infecţiile asociate asistenţei medicale şi lupta împotriva acestora
§16. Dreptul pacientului la indemnizaţie
Secţiunea a 5-a. Drepturile colective ale pacienţilor
§1. Dreptul de a participa activ la propriul tratament
§2. Dreptul de a participa la procesul decizional privind asistenţa medicală
Secţiunea a 6-a. Drepturi specifice ale anumitor pacienţi
§1. Drepturile copiilor
§2. Drepturile persoanelor în vârstă
§3. Drepturile pacienţilor cu boli psihice
§4. Drepturile pacientului handicapat
§5. Drepturile pacienţilor deţinuţi
Secţiunea a 7-a. Drepturile pacientului în legislaţia naţională
§1. Prezentare generală
§2. Dreptul pacientului la informaţia medicală
§3. Dreptul la confidenţialitatea informaţiilor şi viaţa privată a pacientului
§4. Drepturile pacientului în domeniul reproducerii
§5. Drepturile pacientului la tratament şi îngrijiri medicale

CAPITOLUL IV. CONTRACTUL PENTRU ÎNGRIJIRI MEDICALE
Secţiunea 1 . Introducere în studiul contractului medical
§1. Dificultăţile calificării contractelor medicale ca fiind civile sau comerciale
§2. Raporturile juridice necesare încheierii şi executării contractului medical
§3. Libertatea alegerii medicului de către pacient
§4. Libertatea pacientului în alegerea medicului şi practica exclusivităţii contractuale în sectorul medical privat
§5. Relaţia empatică interumană
§6. Stabilirea relaţiei contractuale
§7. Evoluţia istorică a relaţiei umane între medic şi pacient
§8. Ideea de contract medical este o noutate?
§9. Independenţa medicului
§10. Un altfel de contract. Exercitarea profesiei medicale în mediul privat
§11. Obligaţia deontologică a medicului de a se documenta cu privire la progresele ştiinţei în domeniu
§12. Etapele formării contractului medical
§13. Natura obligaţiei medicului
§14. Poziţia jurisprudenţei
§15. Introducere în domeniul răspunderii medicale cu şi fără culpă
Secţiunea a 2-a. Aspecte comune privind obligaţia medicului de informare a pacientului
§1. Explicaţii generale cu privire la obligaţia de informare
§2. Obligaţia de informare reglementată în Legea nr. 95/2006
§3. Legislaţia şi jurisprudenţa franceză cu privire la informare şi la consimţământ
§4. Legislaţia şi jurisprudenţa franceză cu privire la dauna corporală
§5. Pierderea unei şanse drept consecinţă a neinformării conforme cerinţelor legii
§6. Intervenţia mai multor medici
§7. Introducerea în problematica drepturilor pacientului
§8. Opţiunea pacientului prin consimţământ expres sau prin refuz expres. Biomedicina, o nouă ramură a dreptului
§9. Ameninţările majore ale sănătăţii publice
Secţiunea a 3-a. Aspecte particulare de risc de accident privind diferitele specialităţi ale profesiunii medicale
§1. Câteva statistici concludente
§2. Anestezie-reanimare
§3. Chirurgia. Aspecte comune
§4. Chirurgia ortopedică
§5. Chirurgia viscerală
§6. Neurochirurgia
§7. Chirurgia maxilo-facială şi stomatologia
§8. Chirurgia estetică
§9. Oftalmologia
§10. Ginecologie-obstetrică
§11. Manipulaţii vertebrale pentru reeducare
§12. Stenoze traheale după reanimare respiratorie
§13. Psihiatrie
§14. Cardiologie
§15. Anatomo-patologia
§16. Radiologia
Secţiunea a 4-a. Culpa medicală
§1. Culpa gravă şi culpa simplă
§2. Culpa tehnică şi culpa de umanism în jurisprudenţa Curţii de Casaţie franceze
§3. Culpa organizatorică
§4. Culpa personală detaşabilă şi răspunderea serviciului public
§5. Culpa medicului salariat
§6. Răspunderea fără culpă a spitalului
§7. Este obligat pacientul să reducă la minimum posibil prejudiciul suferit din cauza culpei medicului?
§8. Clauze contractuale de iresponsabilitate
§9. Comentariile unui medic

CAPITOLUL V. INTRODUCERE ÎN STUDIUL BIOETICII
Secţiunea 1. Încercare de a defini bioetica
§1. Aspecte introductive
§2. Bioetica şi drepturile omului
§3. Respectul demnităţii fiinţei umane în Noul Cod civil român
§4. Demnitatea umană în reglementarea Codului civil francez
§5. Definiţia bioeticii şi a domeniului său Secţiunea a 2-a. Persoana şi corpul său
§1. Lucrurile şi bunurile
§2. Bunurile apropriabile
§3. Fragmentarea lucrurilor
§4. Dreptul – garanţie a demnităţii persoanei umane
§5. Noţiunea de lucru susceptibil de apropriere. Corpul uman, elementele şi produsele sale
§6. Corpul şi persoana. Disocierea organului de corp
§7. Asocierea obiectelor la corpul uman
§8. Bunurile şi drepturile. Comercialitatea bunurilor
§9. Corpul şi persoana. Disocierea corpului de persoană
§10. Detaşarea unor elemente de corp
§11. Corpul uman – lucru sacru
§12. Corpul şi limitele personalităţii

CAPITOLUL VI. PROBLEME ACTUALE PRIVIND STUDIUL BIOETICII
Secţiunea 1 . Aspecte comune ale debutului şi finalului vieţii
§1. Actualele teme de studiu ale bioeticii
§2. Demnitatea umană în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene din 7 decembrie
§3. Convenţia de la Oviedo
§4. Directiva nr. 98/44/CE
Secţiunea a 2-a. Debutul vieţii
§1. Copilul născut viu şi viabil
§2. Unde sunt victimele?
§3. O reglementare coercitivă. În toate domeniile?
§4. Domeniile în care este justificată
§5. Legea franceză Leonetti din anul 2005
Secţiunea a 3-a. Desacralizarea unor concepte
§1. Consimţământul pacientului – o farsă?
§2. Argumentul pantei fatale
§3. Demnitatea umană – inutilă şi primejdioasă
§4. Caracterul sacru al vieţii
Secţiunea a 4-a. Despre moarte - numai de bine, cu seninătate şi înţelepciune
§1. Să înţelegem ce este moartea
§2. Să întâmpinăm moartea cu seninătate şi înţelepciune
§3. Cu moartea pe moarte călcând
Secţiunea a 5-a. Procreaţia asistată medical
§1. Texte universale
§2. Texte europene
§3. Texte franceze
§4. Texte naţionale
Secţiunea a 6-a. Embrionul
§1. Bolile genetice, medicina predictivă şi medicina preventivă
§2. Procreaţia asistată medical. Diagnosticul preimplant şi controlul calităţii copilului ce se va naşte în 17 întrebări și răspunsuri
Secţiunea a 7-a. Locaţiunea corpului uman. Contractul de mamă purtătoare
§1. Copilul este unica victima certă
§2. Un caz real, cu final necunoscut
§3. Un contract-model
§4. Critica interdicţiei

CAPITOLUL VII. INTRODUCERE ÎN STUDIUL CONTRACTELOR AVÂND CA OBIECT PRELEVAREA ŞI TRANSPLANTUL DE ORGANE, DE ŢESUTURI ŞI DE CELULE DE ORIGINE UMANĂ, ÎN SCOP TERAPEUTIC
Secţiunea 1 . Omagiu precursorilor
§1. Imunitatea-apărătoarea identităţii individului
§2. Noţiunile cu care operează
§3. Sistemul reactiv imunitar
§4. Mecanismul imunologic al transplanturilor
§5. Mitul inimii
§6. Dispune omul de viaţa şi de corpul său?
§7. Transplantul-speranţa noastră
§8. Legea din 1978 şi calificarea contractului
§9. Condiţiile legale pentru efectuarea transplanturilor
§10. Prelevarea de la cadavre
§11. Executarea prelevării şi transplantului
Secţiunea a 2-a. Aspecte introductive privind prelevarea şi transplantul în texte europene
§ 1. Donarea organelor
§2. Dreptul european referitor la principiile etice ale donării şi transplantului de organe, ţesuturi şi celule de origine umană
Secţiunea a 3-a. Corpul uman, obiect sau subiect?
§1. Produsele corpului uman şi contractele al căror obiect sunt aceste produse
§2. Contracte licite
§3. Poziţia doctrinei creştine ortodoxe
Secţiunea a 4-a. O nouă resursă – exploatarea materialului uman viu
§1. Aspecte introductive
§2. Terminologie
§3. Mutaţiile structurale
Secţiunea a 5-a. Instrumentul contractual comercial
§1. Argumente pro
§2. Obiecţii
§3. Ordinea publică şi contractul se exclud?
§4. Un lanţ discontinuu şi eterogen
§5. Contractul – o verigă determinantă
Secţiunea a 6-a. Prelevarea în texte universale
§1. Rezoluţii şi luări de poziţie ale Asociaţiei Medicale Mondiale (AMM)
§2. Jurisprudenţa CEDO în domeniu
§3. Dreptul canadian
§4. Dreptul belgian
§5. Dreptul american
§6. Declaraţia de la Istanbul contra traficului de organe şi a turismului de transplantare
Secţiunea a 7-a. Cum să înmulţim şansele de salvare a celor ce aşteaptă transplantul?
§1. Sugestii
§2. Refuzul prelevării în moarte cerebrală
§3. Consimţământul prezumat
Secţiunea a 8-a. Cadrul legislativ naţional. Legea nr. 95/2006 – Titlul VI. Efectuarea prelevării şi transplantului de organe, ţesuturi şi celule de origine umană în scop terapeutic
§1. Domeniul şi scopul
§2. Penuria şi negustoria, un cuplu criminal
§3. Terminologie
Secţiunea a 9-a. Prelevarea
§1. Donatorul şi donarea. Comentariu critic al textului legal
§2. Interdicţii
§3. Avizul comisiei
§4. Manipularea cadavrelor
§5. Prelevarea de la cadavre
§6. Repartiţia organelor, ţesuturilor şi celulelor de origine umană prelevate la nivel naţional
§7. Alte reguli tehnice privind efectuarea prelevărilor şi transplantului
Secţiunea a 10-a. Transplantul
§1. Consimţământul
§2. Finanţarea
Secţiunea a 11-a. Sancţiuni
Secţiunea a 12-a. Sursele legislative ale contractelor privind prelevarea şi transplantul
§1. Abundenţa surselor legislative
§2. Diversitatea surselor legislative
§3. Principiile de protecţie
§4. Principiile economice
§5. Contribuţia practicii medicale
Secţiunea a 13-a. Tipologia operaţiunilor şi a contractelor
§1. Tipologia operaţiunilor
§2. Tipologia
Secţiunea a 14-a. Concluzii privind tendinţele generale ale dreptului contractelor şi ale contractelor privind materialul uman viu
§1. Tendinţele generale ale dreptului contractelor
§2. Contractul, continuatorul normei legale
§3. Contractele privind colectarea, cercetarea şi exploatarea resurselor biologice umane
§4. Comercializarea celulelor stem
§5. Circulaţia elementelor şi produselor corpului uman în opoziţie cu exclusivitatea dreptului de proprietate

CAPITOLUL VIII. MEDICAMENTUL, MEDICUL ŞI PACIENTUL
Secţiunea 1 . Aspecte introductive
§1. Medicamentele au efecte nedorite, pe care nu le putem cunoaşte în întregime
§2. Terminologie
§3. Domeniul de aplicare
Secţiunea a 2-a. Intrarea pe piaţă
§1. Autorizarea
§2. Dispoziţiile speciale aplicabile medicamentelor homeopate
§3. Prevederi speciale aplicabile medicamentelor din plante medicinale cu utilizare tradiţională
§4. Proceduri privind autorizarea de punere pe piaţă
Secţiunea a 3-a. Fabricaţie, import
§1. Autorizaţia
§2. Personal calificat
Secţiunea a 4-a. Etichetare şi prospect
§1. Etichetarea
§2. Prospectul
Secţiunea a 5-a. Clasificarea medicamentelor
§1. Medicamente eliberate cu prescripţie medicală
§2. Medicamente care se eliberează fără prescripţie medicală
Secţiunea a 6-a. Distribuţia medicamentelor
§1. Regulile de bază
§2. Publicitatea distribuţiei de medicamente
§3. Informarea publicului
Secţiunea a 7-a. Farmacovigilenţa
§1. Obligaţiile medicilor şi ale deţinătorilor de autorizaţii de punere pe piaţă
§2. Măsuri
§3. Prevederi speciale pentru medicamentele derivate din sânge uman şi plasma umană
§4. Supraveghere şi sancţiuni
Secţiunea a 8-a. Dispoziţii generale
§1. Dispoziţii privind Agenţia Naţională a Medicamentului
§2. Dispoziţii finale şi tranzitorii
Secţiunea a 9-a. Norme comunitare privind medicamentul
§1. Fabricarea şi importul medicamentelor de uz uman
§2. Eliberarea şi modificarea autorizaţiei
§3. Obligaţiile titularului autorizaţiei de fabricaţie
§4. Distribuirea en gros de medicamente de uz uman
§5. Obligaţiile titularului de autorizaţie de distribuţie
§6. Controale
§7. Sancţiuni
§8. Contrafacerile medicamentelor
§9. Întreprinderile de produse farmaceutice şi cosmeticele
§10. Concurenţa. Restriciţii cantitative
§11. Concurenţa. Abuzul de poziţie dominantă
§12. Concurenţa. Ajutoare de stat
§13. Întreprinderi de substanţe chimice
§14. Bunele practici de laborator
§15. Accidente majore care implică substanţe periculoase
§16. Securitatea medicaţiei
Secţiunea a 10-a. Regimul legal al medicamentului în Franţa
§1. Definiţia medicamentului
§2. Fazele urmăririi securităţii medicamentelor şi concurenţa pe piaţa medicamentelor
§3. Norme comunitare privind publicitatea
§4. Medicamentele catastrofale
§5. Evoluţia jurisprudenţei Curţii de Casaţie franceze în domeniu
§6. Concluziile unui magistrat francez
§7. Principiul precauţiunii

INDEX ALFABETIC