Individualizarea legală şi judiciară a pedepselor

Alexandra Cristina JIPA, Wolters Kluwer, 2010

Individualizarea legală şi judiciară a pedepselor
Cod Produs: T.C.MO.013.10
ISBN / ISSN: 978-1911-89-9
Număr / Ediţie: 1
Număr pagini: 388
Tip copertă: Necartonată
Pret cu TVA: 51,05 LEI
stoc suficient
Ai nevoie de ajutor? 031 2244 100
Apariţia lucrării de faţă nu poate decât să ne bucure, deoarece tema aleasă este una extrem de relevantă, atât în plan teoretic, cât – mai ales – în punerea sa în practică. Prin esenţa sa, individualizarea pedepselor este o instituţie care se pretează la o tratare exhaustivă, ceea ce autoarea nu a pregetat să facă. Lucrarea este dovada unei fine observații şi a unui spirit care i-a permis autoarei să reinterpreteze, într-o o manieră inovatoare, un subiect clasic.

Monografia de faţă se remarcă nu doar prin interesul cu totul aparte pe care-l suscită această problematică, ci şi prin abordarea responsabilă a unor probleme ivite în practica judiciară a C.E.D.O., precum şi în cea naţională. Lucrarea reușește să examineze cu succes şi dintr-o perspectivă largă modalităţile de apreciere specifice individualizării, dar şi să ofere soluţii unor aspecte controversate ori neclare.

Valoarea studiului de faţă pune în lumină şi curajul abordării unui subiect despre care s-a scris foarte mult, autoarea reuşind să-l îmbogăţească cu aspecte inedite, opinii argumentate, referinţe de drept comparat şi propuneri de lege ferenda, care se remarcă prin caracterul lor original.
LISTA DE ABREVIERI
CUVÂNT INTRODUCTIV AL AUTORULUI

CAPITOLUL I. Pedepsele şi protecţia drepturilor omului
Secţiunea I. Instrumente internaţionale şi regionale
§1. Declaraţia universală a drepturilor omului
§2. Carta europeană a drepturilor omului
a) Pactul internaţional privind drepturile civile şi politice
b) Pactul internaţional privind drepturile economice, sociale şi culturale
§3. Dreptul penal al Uniunii Europene
§4. Evoluţia reglementărilor comunitare în domeniul dreptului penal

Secţiunea a II-a. Instituţii şi cadre instituţionale privind pedepsele şi drepturile omului
§1. Curtea Europeană a Drepturilor Omului
§2. Curtea Penală Internaţională
1. Înfiinţarea Curţii printr-un tratat. Avantaje. Dezavantaje
2. Curtea Penală Internaţională – o organizaţie „sui generis”
3. Acordul de cooperare între C.P.I. şi ONU
§3. Drepturile fundamentale ale omului şi procesul penal
1. Asemănări şi diferenţe
2. Aspecte practice privind magistraţii, avocaţii şi interpreţii
3. Tradiţii juridice
4. Drepturile fundamentale din cadrul procesului penal
5. Consideraţii practice
§4. Examen de practică judiciară C.E.D.O. din perspectiva principiului individualizării
1. Ždanoka împotriva Letoniei
2. Hirst împotriva Regatului Unit
3. Amihalachioaie împotriva Moldovei
4. Leger împotriva Franţei
5. Cumpănă şi Mazăre împotriva României
6. Buzescu împotriva României
§5. Jurisdicţia penală internaţională
1. Principiile răspunderii penale internaţionale

Secţiunea a III-a. Cooperarea internaţională
§1. Istoricul cooperării internaţionale în privinţa dreptului penal internaţional
1. Tratatul de la Versailles
2. Tribunalele de la Nurenberg şi Tokyo
3. Carta ONU
4. Statutul de la Roma

CAPITOLUL II. Consideraţii teoretice privind criteriile de individualizare a pedepselor
Secţiunea I. Consideraţii generale
§1. Noţiuni
§2. Individualizare
§3. Momentul individualizării
§4. Conceptul şi necesitatea individualizării pedepselor
§5. Fundamentul, scopul, esenţa şi funcţiile pedepsei în dreptul penal român

Secţiunea a II-a. Modalităţi de individualizare a pedepsei
§1. Individualizarea legală a sancţiunilor de drept penal
§2. Individualizarea judiciară a sancţiunilor de drept penal
§3. Individualizarea administrativă a sancţiunilor de drept penal

Secţiunea a III-a. Criteriile generale specifice de individualizare a pedepselor
§1. Aspecte introductive – Sfera de aplicare a criteriilor
§2. Raporturile dintre criteriile de individualizare
1. Raportul dintre gradul de pericol social al faptei şi persoana infractorului
2. Raportul dintre gradul de pericol social al faptei şi persoana făptuitorului, pe de o parte, şi împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală, pe de altă parte

Secţiunea a IV-a. Gradul de pericol social al faptei săvârşite
§1. Necesitatea criteriului
§2. Pericolul social şi gradul de pericol social
1. Pericol social
2. Aprecierea gradului de pericol social al faptei săvârşite
3. Gradul de pericol social – supus unor fireşti schimbări
§3. Elemente definitorii ale gradului de pericol social concret
§4. Gradul de pericol social concret şi obiectul juridic al infracţiunii săvârşite
§5. Gradul de pericol social concret şi latura obiectivă a infracţiunii săvârşite
1. Elementul material
2. Urmarea imediată (rezultatul infracţiunii)
3. Raportul de cauzalitate
§6. Gradul de pericol social concret şi latura subiectivă a infracţiunii săvârşite (vinovăţia), precum şi poziţia psihică cu care acţionează persoana (mobilul şi scopul)

Secţiunea a V-a. Persoana infractorului
§1. Necesitatea criteriului
§2. Personalitatea infractorului
1. Concepte
2. Particularităţi
3. Trecerea pragului delincvenţial
§3. Factorii genetici
§4. Factorii dobândiţi
§5. Comportamentul uman influenţat prin constrângere
1. Rolul constrângerii
2. Reacţia recompensatorie
3. Reacţia constrângătoare
§6. Formele de constrângere
1. Constrângerea familială
2. Constrângerea şcolară
3. Constrângerea religioasă
4. Constrângerea morală
5. Constrângerea economică
§7. Constrângerea juridică (legală)
1. Constrângerea penală
2. Constrângerea juridică extrapenală
§8. Cauze şi elemente care determină periculozitatea socială a infractorului
1. Starea psiho-fizică şi structura biologică a infractorului
2. Particularităţile psihice ale infractorului
3. Mediul social al infractorului
4. Comportarea infractorului înainte şi după săvârşirea infracţiunii
§9. Metode şi mijloace de cercetare a persoanei infractorului

CAPITOLUL III. Împrejurări care atenuează sau agravează răspunderea penală
Secţiunea I. Răspunderea penală
§1. Preliminarii
1. Instituţia răspunderii penale
2. Temeiul răspunderii penale
§2. Noţiunea şi cadrul principiilor răspunderii penale
§3. Principiile reglementării răspunderii penale
1. Principiul legalităţii răspunderii penale
2. Principiul că infracţiunea este singurul temei al răspunderii penale
3. Principiul umanismului răspunderii penale
4. Principiul că răspunderea penală este personală
5. Principiul inevitabilităţii răspunderii penale
6. Principiul individualizării răspunderii penale
7. Principiul unicităţii răspunderii penale sau regula non bis in idem
8. Principiul prescriptibilităţii răspunderii penale
§4. Răspunderea penală a persoanei juridice
1. Consideraţii preliminare
2. Răspunderea penală a persoanei juridice în doctrina şi legislaţia penală română

Secţiunea a II-a. Circumstanţe în care se comit infracţiunile
§1. Conceptul de circumstanţe
§2. Clasificări ale circumstanţelor
§3. Elementele circumstanţiale
§4. Referinţe istorice
§5. Referinţe de drept comparat

CAPITOLUL IV. Categorii de circumstanţe care au un efect decisiv asupra răspunderii penale
Secţiunea I. Circumstanţele atenuante legale
§1. Depăşirea limitelor legitimei apărări
1. Săvârşirea faptei penale în stare de legitimă apărare
2. Depăşirea limitelor unor apărări necesare
3. Depăşirea limitelor unei apărări proporţionale care nu s-au datorat tulburării sau temerii
4. Examen de practică judiciară
§2. Depăşirea limitelor stării de necesitate
1. Săvârşirea faptei penale în condiţiile stării de necesitate
2. Cauzarea unei urmăriri vădit mai grave decât cea evitată
3. Făptuitorul, în momentul comiterii faptei, să-şi dea seama de disproporţia dintre urmările grave produse şi pericolul existent
4. Examen de practică judiciară
§3. Provocarea
1. Actul provocator
2. Infracţiunea provocată
3. Examen de practică judiciară
4. Raportul dintre depăşirea limitelor legitimei apărări şi provocare
5. Examen de practică judiciară

Secţiunea a II-a. Circumstanţele atenuante judiciare
§1. Constatarea, aplicarea şi motivarea circumstanţelor atenuante
1. Conduita bună a infractorului, înainte de săvârşirea infracţiunii
2. Stăruinţa depusă de infractor, pentru înlăturarea rezultatului infracţiunii sau în repararea pagubei pricinuite
3. Atitudinea infractorului după săvârşirea infracţiunii
4. Alte circumstanţe atenuante judiciare
5. Examen de practică judiciară
§2. Efectele circumstanţelor atenuante asupra pedepselor principale
§3. Efectele circumstanţelor atenuante asupra pedepselor complementare

Secţiunea a III-a. Circumstanţe agravante legale
§1. Enumerare
1. Săvârşirea faptei de trei sau mai multe persoane
împreună. Practică judiciară
2. Săvârşirea infracţiunii prin acte de cruzime, prin violenţe asupra membrilor familiei ori prin metode sau mijloace care prezintă pericol public. Practică judiciară
3. Săvârşirea infracţiunii de către un infractor major, dacă aceasta a fost comisă împreună cu un minor. Practică judiciară.
4. Săvârşirea infracţiunii pe temeiuri de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, gen, orientare sexuală, opinie, apartenenţă politică, convingeri, avere, origine socială, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecţie HIV/SIDA cu practică judiciară
5. Săvârşirea infracţiunii din motive josnice. Practică judiciară
6. Săvârşirea infracţiunii în stare de beţie anume provocată în vederea comiterii faptei. Practică judiciară
7. Săvârşirea infracţiunii de către o persoană care a profitat de situaţia prilejuită de o calamitate. Practică judiciară

Secţiunea a IV-a. Circumstanţe agravante judiciare
§1. Constatarea, aplicarea şi motivarea circumstanţelor agravante judiciare şi practică judiciară
§2. Efectele circumstanţelor agravante asupra pedepsei şi practică judiciară
§3. Indicarea circumstanţelor
§4. Concursul între cauzele de atenuare şi agravare şi practică judiciară
Secţiunea a V-a. Propuneri de „lege ferenda” în materia circumstanţelor

BIBLIOGRAFIE