Tratat de procedură civilă. Volumul I

Ion DELEANU, Wolters Kluwer, 2011

Tratat de procedură civilă. Volumul I
Cod Produs: T.C.BD.002.11
ISBN / ISSN: 978-606-8201-37-7
Număr / Ediţie: 1
Număr pagini: 960
Tip copertă: Cartonata
Pret cu TVA: 168,58 LEI
Ai nevoie de ajutor? 031 2244 100
Procedura civilă este „gramatica” sau „aritmetica” dreptului civil. În lipsa sau prin ignorarea ei, adeseori, drepturile civile n-ar fi decât „teoretice şi iluzorii”, simple elemente decorative şi retorice.

În pofida schemelor geometrice prin care se structurează procedura civilă, conferindu-i astfel o certitudine „gramaticală”, totuşi, ea operează cu principii, noţiuni şi concepte dinamice, evolutive. În primul rând, pentru că însăşi viaţa juridică este mult mai prolifică decât soluţiile legislative imaginate. Apoi, pentru că normele convenţionale şi cele europene (ex-comunitare), făcând parte din dreptul intern şi aplicându-se cu preeminenţă în raport cu normele naţionale, impun continue şi subtile remodelări sau chiar reconsiderări, îndeosebi prin interpretare teleologică.

Codul de procedură civilă, adoptat prin Legea nr. 134/2010, este incitant nu numai prin unele dintre dispoziţiile lui înnoitoare şi, izolat, inedite, dar şi prin resolicitarea unui exerciţiu intelectual de interpretare doctrinară şi jurisprudenţială, fie pentru că, uneori, textele legale sunt criptice, fie pentru că, alteori, ele sunt excesiv de flexibile.

Acest nou tratat de procedură civilă, elaborat în 3 volume, oferă celor interesaţi un posibil mod de interpretare, în scopul aplicării sub semnul efectului util a noilor propoziţii normative, şi – de ce nu ? – el poate fi un îndemn la „rescrierea” câtorva, prin chiar punerea lor în operă, raţional şi rezonabil.
SIGLE ŞI ABREVIERI
ARGUMENT
AVERTISMENT

TITLUL I. Categorii introductive. Procedura civilă, normele procesual-civile şi procesul civil
CAPITOLUL I. Procedura civilă
Secţiunea 1. Natura procedurii civile
1. Conotaţia „procedurii civile
2. Dreptul procesual-civil
3. Dreptul determinator şi dreptul sancţionator

Secţiunea 2. Formele procedurii civile
4. Procedura civilă contencioasă şi procedura civilă necontencioasă
5. Procedura civilă generală şi procedura civilă specială

CAPITOLUL II. Sistemul normelor de procedură civilă
Secţiunea 1. Categorii de norme procesual-civile
6. Proprietăţile sistemului. Constituirea în sistem
7. Subsisteme de norme procedurale
8. Relaţia dintre judecătorul naţional şi judecătorul european
9. Puterea de jurisdicţie comunitară a judecătorului naţional

Secţiunea 2. Norme naţionale de procedură civilă
10. Sursele normelor naţionale de procedură civilă
11. Categorii de norme procedurale
12. Norme imperative şi norme dispozitive
13. Norme generale şi norme speciale
14. Aplicarea legilor de procedură civilă sau conflictul temporal între legile procedurale
15. Constituţionalizarea normelor procesual-civile

Secţiunea 3. Norme convenţionale de procedură civilă
16. Sursele normelor convenţionale
17. Interpretarea normelor convenţionale
18. Marja de apreciere
19. Interdicţia interpretării având ca efect limitarea drepturilor şi libertăţilor recunoscute de dreptul intern sau printr-un alt tratat
20. Obligativitatea hotărârilor Curţii Europene a Drepturilor Omului. Fundamentul obligativităţii şi consecinţele obligativităţii

Secţiunea 4. Normele comunitare (europene) de procedură civilă
21. Precizări prealabile
22. Evoluţie
23. Instrumente juridice subsecvente tratatelor
24. Proceduri civile comunitare (europene)
25. Obligativitatea hotărârilor Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi consecinţele obligativităţii

Secţiunea 5. Norme internaţionale de procedură civilă
26. Precizări prealabile
27. Texte de primă referinţă în materia drepturilor procesual-civile
28. Natura drepturilor procedurale şi eficacitatea lor în dreptul intern

Secţiunea 6. Conflictele şi interferenţele între sursele dreptului procesual civil
29. Preliminarii
30. Conflictele şi interferenţele între normele europene şi normele interne
31. Conflicte şi interferenţe între normele convenţionale şi cele comunitare, precum şi între jurisdicţia C.E.D.O. şi jurisdicţia C.J.U.E.

CAPITOLUL III. Relaţia dintre normele convenţionale, normele comunitare, normele internaţionale şi normele naţionale de procedură civilă
Secţiunea 1. Relaţia dintre normele convenţionale şi normele naţionale de procedură civilă
32. Precizări prealabile
33. Drepturi procedurale convenţionale specifice procesului civil
34. Aplicarea normelor procedurale convenţionale în dreptul intern

Secţiunea 2. Relaţia dintre normele comunitare şi normele naţionale de procedură civilă
35. Preliminarii
36. Principii şi alte reguli de procedură civilă în jurisprudenţa Curţii de Justiţie
37. Chestiunea prejudicială
38. Transpunerea în dreptul intern a prevederilor art. 35 din Tratatul privind Uniunea Europeană privind chestiunea prejudicială

Secţiunea 3. Relaţia dintre normele internaţionale şi normele naţionale de procedură civilă
39. Precizări prealabile
40. Texte de primă referinţă în materia drepturilor procesual-civile
41. Natura drepturilor procedurale şi eficacitatea lor în dreptul intern

CAPITOLUL IV. Procesul civil
Secţiunea 1. Definire şi structură
42. Definirea procesului civil
43. Structura procesului civil

Secţiunea 2. Principiile procesului civil
44. Conotaţia termenului „principii”
45. „Principiile fundamentale ale procesului civil”
46. Substanţa principiilor fundamentale ale procesului civil

TITLUL II. Acţiunea civilă
CAPITOLUL I. Consideraţii generale asupra acţiunii civile
Secţiunea 1. Interrelaţii şi delimitări
47. Noţiunea de acţiune civilă şi trăsăturile acesteia
48. Dreptul subiectiv şi acţiunea civilă
49. Acţiunea civilă şi dreptul la acţiune
50. Drept la acţiune în sens material şi drept la acţiune în sens procesual – o posibilă amfibologie
51. Acţiunea civilă şi cererea de chemare în judecată

Secţiunea 2. Categorii de acţiuni civile
52. Criterii de clasificare
53. Acţiuni patrimoniale şi acţiuni extrapatrimoniale
54. Acţiuni mobiliare şi acţiuni imobiliare
55. Acţiuni personale şi acţiuni reale
56. Acţiuni mixte
57. Acţiuni petitorii şi acţiuni posesorii
58. Acţiuni în realizare, acţiuni în constatare şi acţiuni în constituire sau de transformare

Secţiunea 3. Elementele acţiunii civile
59. Enumerare
60. Subiecţii
61. Obiectul
62. Cauza

CAPITOLUL II. Exercitarea acţiunii civile
Secţiunea 1. Sesizarea instanţei
63. Cererile – definiţie
64. Apărările şi excepţiile procesuale
65. Condiţiile cererii – ca mijloc procedural de exercitare a acţiunii civile
66. Categorii de cereri în justiţie
67. Condiţia procesuală a unor cererii accesorii

Secţiunea 2. Condiţiile de exercitare a acţiunii civile
68. Determinarea condiţiilor
69. Capacitatea procesuală
70. Calitatea procesuală
71. Formularea unei pretenţii
72. Justificarea unui interes

Secţiunea 3. Acţiunea civilă în procesul penal
73. Justificarea – temei în dreptul procesual civil
74. Natura juridică şi trăsăturile acţiunii civile exercitate în procesul penal
75. Exercitarea acţiunii civile
76. Interrelaţii între acţiunile civile concurente

TITLUL III. Participanţii la judecată
CAPITOLUL I. Instanţa
Secţiunea 1. Repere cu privire la instanţă şi rolul acesteia în procesul civil
77. „Instanţa” – semnificaţiile termenului
78. Compunerea şi constituirea instanţei
79. Atribuţii ale instanţei ca subiect principal în procesul civil

Secţiunea 2. Incidente procedurale cu privire la instanţă
80. Posibilele incidente şi justificarea lor
81. Greşita compunere sau instituire a instanţei
82. Incompatibilitatea
83. Strămutarea pricinii

CAPITOLUL II. Părţile
Secţiunea 1. Identificarea părţilor
84. Procedura contencioasă – procedură bilaterală
85. Părţile şi terţii

Secţiunea 2. Reprezentarea în justiţie
86. Noţiunea de reprezentare şi aspectele reprezentării
87. Formele reprezentării
88. Mandatul ad litem
89. Delimitarea mandatului ad litem
90. Reprezentarea în exercitarea acţiunii
91. Reprezentarea în judecată – mandatul ad litem
92. Delimitarea mandatului ad litem
93. Dispoziţii speciale cu privire la reprezentarea convenţională

Secţiunea 3. Litisconsorţiul
94. Definire, reglementare şi natură juridică
95. Condiţiile litisconsorţiului
96. Forme principale ale litisconsorţiului
97. Alte forme ale litisconsorţiului
98. Regulile funcţionale ale coparticipării
99. Implicaţii ale regulilor litisconsorţiului
100. Încetarea litisconsorţiului necesar

Secţiunea 4. Intervenţia sau atragerea terţelor persoane în procesul civil
101. Ipoteze
102. Reglementare şi definiţie
103. Formele intervenţiei voluntare
104. Trăsături comune şi trăsături distinctive între cele două forme de intervenţie
105. Domeniul de aplicare
106.Condiţii de admisibilitate a cererii de intervenţie voluntară
107. Regimul procedural al intervenţiei voluntare
108. Soluţionarea cererii intervenientului
109. Avantaje şi dezavantaje ale intervenţiei voluntare
110. Ipoteze speciale de intervenţie voluntară a unui terţ în proces
111. Preliminarii
112. Formele de intervenţie forţată
113. Dispoziţii comune formelor de intervenţie forţată
114. Chemarea în judecată a altei persoane
115. Chemarea în garanţie
116. Arătarea titularului dreptului
117. Introducerea forţată în cauză, din oficiu, a altor persoane

Secţiunea 5. Drepturile fundamentale ale părţilor în procesul civil
118. Precizări prealabile
119. Dreptul de acces liber la justiţie şi dreptul la un recurs efectiv
120. Dreptul la un tribunal independent şi imparţial
121. Dreptul la un proces echitabil
122. Dreptul la „egalitatea de arme”
123. Dreptul la apărare
124. Dreptul de a cunoaşte, de a fi ascultat şi de a discuta sau de a dezbate în procesul civil
125. Dreptul la judecarea cauzei într-un termen optim şi previzibil
126. Dreptul la publicitatea procesului

Secţiunea 6. Potestativitatea în procesul civil
127. Preliminarii
128. Conotaţia sintagmei „drepturi potestative”
129. Domeniul drepturilor potestative
130. Drepturile potestative sunt susceptibile de exercitare abuzivă?
131. Contradicţii aparente cu privire la potestativitate în procesul civil
132. Drepturi procesuale potestative
133. Exercitarea dreptului procesual potestativ
134. Dreptul potestativ de a face o cerere de chemare în judecată
135. Utilitatea categoriei „drept potestativ” în procedura civilă

Secţiunea 7. Asistenţa judiciară
136. Preliminarii
137. Jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului cu privire la asistenţa judiciară
138. Directiva (CE) nr. 8/2003 a Consiliului Uniunii Europene
139. Transpunerea Directivei (CE) nr. 8/2003 în dreptul intern
140. Reglementarea asistenţei judiciare în Codul de procedură civilă
141. Condiţiile, formele şi procedura ajutorului public judiciar

Secţiunea 8. Exercitarea cu bună-credinţă a drepturilor procesuale
142. Preliminarii
143. Buna-credinţă
144. Criteriile definirii abuzului de drept
145. Conjuncţia criteriului obiectiv cu cel subiectiv
146. Răspunderea pentru exercitarea abuzivă a dreptului şi condiţiile răspunderii
147. Categorii de norme procedurale în materia abuzului şi forme de exercitare abuzivă a drepturilor procesuale
148. Ipoteze speciale de exercitare abuzivă a dreptului

CAPITOLUL III. Procurorul
Secţiunea 1. Calitatea procesuală a procurorului
149. Reglementare
150. Modalităţile de participare a procurorului în procesul civil
Secţiunea 2. Participarea procurorului în procesul civil
151. Limitele participării procurorului în procesul civil
152. Formele de participare reglementate de lege
153. Obiectivarea formelor de participare a procurorului în procesul civil

TITLUL IV. Competenţa
CAPITOLUL I. Teoria generală a competenţei instanţelor judecătoreşti
Secţiunea 1. Noţiuni generale
154. Semnificaţiile termenului „competenţă”
155. Noţiunea de competenţă jurisdicţională
156. Posibile inadvertenţe şi ambiguităţi

Secţiunea 2. Formele competenţei şi natura normelor cu privire la competenţă
157. Formele competenţei
158. Importanţa distincţiei între formele de competenţă
159. Competenţa ratione materiae şi competenţa ratione loci; competenţa absolută şi competenţa relativă – o posibilă amfibologie
160. Competenţa de „ordine publică” şi „competenţa exclusivă”
161. Natura normelor cu privire la competenţă

Secţiunea 3. Principiile reglementării competenţei
162. Enumeraţie
163. Competenţa instanţelor e aceeaşi pentru toţi
164. Competenţa instanţelor este legală
165. Instanţa nu poate delega competenţa
166. Instanţa îşi exercită atribuţiile de judecată numai în circumscripţia sa teritorială
167. Competenţa instanţei este subiectivată prin cererea de chemare în judecată
168. Instanţele judecătoreşti sunt înzestrate cu plenitudinea competenţei
169. Judecătorul acţiunii este şi judecătorul excepţiei
170. Accesoriul urmează soarta principalului
171. Competenţa revine instanţei în circumscripţia căreia se află domiciliul pârâtului
172. Conflictele de competenţă se rezolvă în interiorul sistemului instanţelor judecătoreşti

CAPITOLUL II. Competenţa generală
Secţiunea 1. Puterea de a judeca şi competenţa în activitatea de judecată
173. „Puterea judecătorească”
174. Excesul puterii judecătoreşti

Secţiunea 2. Jurisdicţia de drept comun şi jurisdicţia de excepţie
175. Principiile delimitării şi interesul practic al acestei delimitări
176. Procedura premergătoare administrativă şi procedura prealabilă administrativ-jurisdicţională
177. Actul administrativ şi actul administrativ-jurisdicţional

CAPITOLUL III. Competenţa de atribuţiune
Secţiunea 1. Criteriile competenţei de atribuţiune
178. Preliminarii
179. Criteriul obiectiv şi determinările lui subsidiare
180. Concluzii parţiale şi repere introductive

Secţiunea 2. Competenţa de atribuţiune a judecătoriilor
181. Preliminarii
182. Materii litigioase date în competenţa judecătoriilor
183. Competenţa de atribuţiune exclusivă a unor judecătorii

Secţiunea 3. Competenţa de atribuţiune a tribunalelor
184. Preliminarii
185. Materii litigioase date în competenţa tribunalelor
186. Competenţa de atribuţiune exclusivă a unor tribunale
187. Competenţa de atribuţiune a tribunalelor specializate

Secţiunea 4. Competenţa de atribuţiune a curţilor de apel
188. Ipostazele jurisdicţionale ale curţilor de apel
189. Materii litigioase date în competenţa curţilor de apel

Secţiunea 5. Competenţa de atribuţiune a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
190. Atributele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi structurile interne de judecată ale acesteia
191. Materii litigioase date în competenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
192. Competenţa „materială” a secţiilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

CAPITOLUL IV. Competenţa teritorială
Secţiunea 1. Criteriul teritorial
193. Preliminarii
194. Actor sequitur forum rei
195. Aplicaţii diferenţiate ale principiului forum rei
196. Domeniul de aplicare a principiului actor sequitur forum rei
197. Natura regulilor care consacră principiul actor sequitur forum rei

Secţiunea 2. Competenţa teritorială de drept comun
198. Domiciliul pârâtului
199. Reşedinţa – reper subsidiar al competenţei teritoriale
200. Domiciliul sau reşedinţa reclamantului – reper subsidiar al competenţei teritoriale
201. Competenţa convenţională sau aleasă
202. Competenţa teritorială în cazul pluralităţii de pârâţi

Secţiunea 3. Competenţa teritorială alternativă
203. Justificare şi trăsături
204. Ipotezele de competenţă teritorială alternativă

Secţiunea 4. Competenţa teritorială exclusivă, în raport cu obiectul litigiului
205. Raţiuni care fundamentează competenţa teritorială exclusivă
206. Cazurile de competenţă teritorială exclusivă

CAPITOLUL V. Cuprinderea şi extinderea competenţei instanţei
207. Precizări prealabile

Secţiunea 1. Cuprinderea competenţei instanţei
208. Preliminarii
209. Judecătorul cererii principale este şi judecătorul excepţiilor procesuale
210. Judecătorul cererii principale este şi judecătorul apărărilor
211. Judecătorul cererii principale este şi judecătorul incidentelor procedurale
212. Chestiunea prejudicială
213. Condiţia procesuală a excepţiei de neconstituţionalitate

Secţiunea 2. Extinderea competenţei instanţei
214. Prorogarea competenţei şi formele prorogării
215. Judecarea cererilor accesorii, adiţionale şi a cererilor incidentale
216. Judecătorul cererii în realizarea dreptului este şi judecătorul cererii pentru constatarea existenţei sau inexistenţei unui drept
217. Soluţionarea incidentelor privind arbitrajul
218. Prorogarea competenţei prin modificarea de către reclamant a cuantumului pretenţiilor alegate (quantitate ad quantitatem)
219. Prorogarea convenţională („alegerea de competenţă”)
220. Prorogarea prin manifestarea unilaterală a uneia dintre părţile din proces („competenţa facultativă”)
221. Prorogarea judecătorească a competenţei

Secţiunea 3. Elemente de drept comunitar în materie de competenţă
222. Premise
223. Evoluţie
224. Regulamentul (CE) al Consiliului nr. 44/2001 privind competenţa judiciară, recunoaşterea şi executarea deciziilor în materie civilă şi comercială

CAPITOLUL VI. Incidentele cu privire la competenţă
Secţiunea 1. Necompetenţa instanţei sesizate
225. Terminologie şi reglementare: necompetenţa şi formele ei. Interferenţe şi delimitări
226. Autorul excepţiei sau declinatorul de competenţă şi condiţiile în care poate fi invocată necompetenţa
227. Hotărârea asupra excepţiei de necompetenţă
228. Apelul şi recursul împotriva hotărârii prin care se rezolvă excepţia de necompetenţă

Secţiunea 2. Conflictele de competenţă
229. Situaţii conflictuale de competenţă
230. Premisele şi condiţiile conflictului de competenţă
231. Regulatorul de competenţă

CAPITOLUL VII. Competenţa de jurisdicţie în raporturile litigioase cu element de extraneitate, aparţinând unui stat membru al Uniunii Europene
Secţiunea 1. Competenţa instanţelor de soluţionare a litigiilor născute dintr-un raport de drept internaţional privat, în materie civilă şi comercială
232. Preliminarii
233. Competenţa generală
234. Competenţa alternativă
235. Competenţa exclusivă
236. Verificarea competenţei şi a admisibilităţii

Secţiunea 2. Litispendenţa şi conexitatea
237. Litispendenţa
238. Conexitatea

TITLUL V. Actele şi termenele procedurale
CAPITOLUL I. Actele de procedură
Secţiunea 1. Noţiune şi categorii
239. Noţiunea „act de procedură”
240. Categorii de acte procedurale

Secţiunea 2. Forma şi conţinutul actului de procedură
241. Forma actului de procedură
242. Conţinutul actului de procedură

CAPITOLUL II. Comunicarea actelor de procedură
Secţiunea 1. Citarea şi comunicarea în procesul civil
243. Citaţiile şi comunicarea – înţelesul noţiunilor
244. Necesitatea, scopul şi importanţa citării şi a comunicării
245. Cuprinsul citaţiei
246. Comunicarea citaţiei şi a altor acte de procedură
247. Dovada comunicării
248. Comunicarea către alţi participanţi
249. Comunicarea actelor judiciare şi extrajudiciare în şi din străinătate

Secţiunea 2. Nulitatea actului procedural
250. Sancţionarea iregularităţii actului procedural
251. Noţiunea de nulitate
252. Nulitatea şi teoria actelor inexistente
253. Sisteme cu privire la condiţiile nulităţii
254. Sistemul nulităţii în legislaţia procesual-civilă română
255. Sistemul nulităţii actelor de procedură în legislaţia actuală
256. Cazurile şi condiţiile nulităţii actelor de procedură
257. Clasificarea nulităţilor procedurale
258. Regimul procedural al nulităţii
259. Efectele nulităţii actului procedural

CAPITOLUL III. Termenele procedurale
Secţiunea 1. Noţiunea şi clasificarea termenelor de procedură
260. Noţiunea de „termen procedural”
261. Trăsături comune termenelor juridice şi utilitatea termenelor procedurale
262. Termenele de procedură şi termenele de prescripţie extinctivă – asemănări şi deosebiri
263. Categorii de termene procedurale

Secţiunea 2. Durata termenelor de procedură
264. Elementele constitutive ale termenului
265. Calculul termenelor procedurale
266. Întreruperea şi suspendarea termenului de procedură

Secţiunea 3. Decăderea – sancţiune pentru nerespectarea termenelor procedurale
267. Noţiunea şi caracterul decăderii
268. Funcţiile decăderii
269. „Repunerea în termen”
270. Cazurile în care intervine decăderea şi obiectul decăderii
271. Ipotezele în care decăderea poate fi înlăturată
272. Invocarea şi constatarea decăderii
273. Efectele decăderii
274. Modificarea duratei termenului procedural
275. Asemănări şi deosebiri între decădere şi alte instituţii procesuale

CAPITOLUL IV. Alte sancţiuni procedurale
Secţiunea 1. Sistemul sancţiunilor procedurale
276. Identificarea principalelor sancţiuni procedurale

Secţiunea 2. Amenzile judiciare
277. Noţiune şi trăsături
278. Amendarea părţilor
279. Amendarea altor participanţi la procesul civil

Secţiunea 3. Sancţiunile disciplinare
280. Condiţiile răspunderii disciplinare a judecătorului
281. Condiţiile răspunderii disciplinare a funcţionarului judecătoresc

TITLUL VI. Judecata în procedura contencioasă
CAPITOLUL I. Categorii introductive
Secţiunea 1. Raportul de judecată
282. Preliminarii
283. Caracteristicile judecăţii
284. Natura raportului de judecată
285. Elementele constitutive ale judecăţii

Secţiunea 2. Contractele judiciare
286. Noţiunea de contract judiciar
287. Trăsăturile contractului judiciar
288. Obiectul contractului judiciar
289. Categorii de contracte judiciare

Secţiunea 3. Medierea în procesul civil
290. Medierea – un mod alternativ de soluţionare a diferendelor juridice
291. Temeiurile medierii
292. Reglementări având ca obiect concilierea şi medierea în unele state membre ale Uniunii Europene
293. Elemente definitorii ale reglementării europene
294. Conotaţia medierii. Delimitare de alte instituţii
295. Formele medierii
296. Condiţiile medierii judiciare
297. Procedura medierii
298. Efectele medierii

CAPITOLUL II. Sesizarea instanţei de judecată
Secţiunea 1. Dreptul de a sesiza instanţa
299. Conotaţie
300. Proceduri obligatorii sau facultative prealabile sesizării instanţei

Secţiunea 2. Cererea de chemare în judecată
301. Forma şi conţinutul cererii de chemare în judecată
302. Intercondiţionări între cererea de chemare în judecată şi activitatea jurisdicţională a judecătorului
303. Nulitatea cererii de chemare în judecată
304. Încheierea de anulare a cererii de chemare în judecată
305. Timbrarea cererii de chemare în judecată
306. Cererea de reexaminare a taxei judiciare de timbru
307. Cumulul de cereri
308. Cererea comună
309. Data certă a cererii de chemare în judecată şi stabilirea aleatorie a completului de judecată
310. Formalitatea multiplului exemplar, comunicarea cererii de chemare în judecată şi fixarea primului termen de judecată
311. Pregătirea judecăţii. Reprezentarea judiciară a părţilor
312. Efectele substanţiale şi efectele procesuale ale cererii de chemare în judecată
313. Modificarea cererii de chemare în judecată

Secţiunea 3. Întâmpinarea
314. Noţiunea şi raţiunile întâmpinării
315. Cuprinsul întâmpinării
316. Procedura întâmpinării

Secţiunea 4. Cererea reconvenţională
317. Definire şi funcţii
318. Trăsăturile şi condiţiile de admisibilitate a cererii reconvenţionale
319. Regimul procedural al cererii reconvenţionale

CAPITOLUL III. Judecata
Secţiunea 1. Organizarea judecăţii
320. Scopul, locul, ordinea judecăţii şi publicitatea desfăşurării acesteia
321. Continuitatea instanţei
322. Atribuţiile preşedintelui completului de judecată, poliţia şedinţei de judecată şi infracţiunile de audienţă
323. Prezenţa părţilor şi judecarea în lipsa acestora
324. Amânarea judecării

Secţiunea 2. Reguli comune privind cercetarea procesului şi dezbaterea în fond
325. Discutarea cererilor şi a excepţiilor
326. Asigurarea efectivităţii dreptului de a cunoaşte toate elementele cauzei şi de a le discuta
327. Ascultarea minorilor
328. Semnarea actelor de procedură
329. Termenul în cunoştinţă şi preschimbarea termenului
330. Notele de şedinţă, înregistrarea şedinţei şi încheierile de şedinţă
331. Categorii de încheieri

Secţiunea 3. Cercetarea procesului
332. Scopul şi conţinutul cercetării procesului
333. Asigurarea celerităţii procesului
334. Alegerea procedurii de administrare a probelor
335. Locul cercetării procesului
336. Stăruinţa părţilor în judecată – condiţie a finalizării cercetării procesului şi a soluţionării fondului procesului
337. Terminarea cercetării procesului

Secţiunea 4. Excepţiile procesuale
338. Conotaţie
339. Excepţii procesuale şi apărări în fond – delimitare
340. Categorii de excepţii procesuale
341. Excepţii absolute şi excepţii relative
342. Ordinea invocării şi a soluţionării excepţiilor procesuale
343. Excepţia lipsei capacităţii procesuale de exerciţiu şi excepţia lipsei dovezii calităţii de reprezentant
344. Excepţia litispendenţei
345. Excepţia conexităţii
346. Excepţia autorităţii lucrului judecat

Secţiunea 5. Probele şi probaţiunea
347. Definirea conceptelor
348. Reglementare şi principii
349. Categorii de probe
350. Subiectul şi obiectul probaţiunii
351. Mijloace de probă
352. Sarcina probei
353. Condiţii comune privind admisibilitatea, administrarea şi aprecierea probelor
354. Cercetarea procesului în cazul administrării probelor de către avocaţi
355. Convenţia asupra probelor
356. Asigurarea probelor
357. Comisia rogatorie
358. Comisii rogatorii internaţionale
359. Cooperarea între jurisdicţiile statelor membre ale Uniunii Europene în domeniul obţinerii de probe în materie civilă sau comercială
360. Comisii rogatorii în materie de pensie de întreţinere

Secţiunea 6. Contestaţii cu privire la probe şi la probaţiune
361. Preliminarii
362. Contestaţii cu privire la proba scrisă
363. Contestaţii cu privire la martor sau la mărturie
364. Contestaţii cu privire la mărturisire
365. Contestaţii cu privire la expertiză
366. Contestaţii cu privire la mijloacele materiale de probă
367. Contestaţii cu privire la cercetarea la faţa locului

Secţiunea 7. Dezbaterea în fond a procesului
368. Chestiuni preliminarii şi prealabile dezbaterii în fond
369. Deschiderea, continuarea şi închiderea dezbaterilor în fond
370. Concluziile orale şi concluziile scrise ale părţilor

Secţiunea 8. Deliberarea asupra hotărârii şi pronunţarea hotărârii
371. Deliberarea asupra hotărârii
372. Adoptarea hotărârii
373. Minuta
374. Pronunţarea hotărârii
375. Renunţarea la calea de atac în faţa primei instanţe
376. Nulitatea hotărârii

CAPITOLUL IV. Incidente procedurale
377. Preliminarii
378. Desistarea
Secţiunea 1. Renunţarea la judecată
379. Definire şi forme
380. Condiţiile renunţării la judecată
381. Efectele renunţării la judecată
382. Data de la care renunţarea la judecată îşi produce efectele
383. Căile de atac împotriva încheierii privind renunţarea la judecată

Secţiunea 2. Renunţarea la dreptul pretins
384. Conotaţie
385. Caracteristicile renunţării la dreptul pretins
386. Condiţiile minime ale renunţării la dreptul pretins
387. Efectele renunţării la dreptul pretins
388. Căile de atac împotriva hotărârii prin care se constată renunţarea la drept

Secţiunea 3. Suspendarea procesului
389. Definirea suspendării procesului
390. Formele de suspendare a procesului
391. Regimul procedural al suspendării judecării procesului
392. Efectele suspendării
393. Reluarea judecăţii

Secţiunea 4. Perimarea
394. Noţiunea şi natura juridică a perimării
395. Asemănări şi deosebiri între perimare şi alte instituţii
396. Domeniul de aplicare a perimării
397. Termenul de perimare
398. Întreruperea sau suspendarea termenului de perimare
399. Condiţiile perimării
400. Procedura perimării
401. Efectele perimării

CAPITOLUL V. Mijloace alternative de rezolvare a litigiului
402. Preliminarii

Secţiunea 1. Tranzacţia judiciară
403. Definire şi atribute
404. Domeniul tranzacţiei
405. Originalitatea tranzacţiei
406. Forma tranzacţiei. Consensualism şi probă
407. Efectele tranzacţiei
408. Desfiinţarea tranzacţiei
409. Dezavantaje ale tranzacţiei

Secţiunea 2. Convenţia de arbitraj
410. Sensul noţiunii de „arbitraj”
411. Natura arbitrajului
412. Compromisul
413. Dezînvestirea instanţei

INDEX ALFABETIC SELECTIV