Formarea progresivă a contractului

Juanita GOICOVICI, Wolters Kluwer, 2009

Formarea progresivă a contractului
Cod Produs: T.C.MO.003.09
ISBN / ISSN: 973191135-9
Număr / Ediţie: 1
Număr pagini: 392
Tip copertă: Necartonată
Pret cu TVA: 59,72 LEI
stoc suficient
Ai nevoie de ajutor? 031 2244 100
Spontaneitatea este o virtute oriunde altundeva decât în relațiile de afaceri.
Complexitatea multora dintre contractele comerciale, dar şi interesele economice și financiare deloc neglijabile ce li se atașează contrazic schema tradițională, a formării instantanee de consimțământ, prin întâlnirea ofertei cu acceptarea. Adesea, decât să semneze direct un contract cu efecte definitive, părțile înțeleg să întreprindă negocieri laborioase, pe parcursul unor luni sau chiar ani, discutând - punctual sau doar principial - elementele contractului preconizat. Procesul amintit le oferă premisele unui timp de reflecţie suficient de amplu pentru a pune în balanță toate avantajele și dezavantajele unei potențiale relații contractuale definitive cu celălalt. Consimțământul participanților la negociere, departe de a cunoaște o formare bruscă, se maturizează progresiv, de-a lungul întregii faze "precontractuale". Penetrarea părților în sfera dreptului are loc treptat și prudent, prin încheierea de acorduri a căror valoare juridică se impune a fi cunoscută și care ridică problema stabilirii cu precizie a efectelor ce le produc.

Formarea progresivă a convențiilor este spațiul predilect al instabilității juridice, însă este vorba despre o nesiguranță acceptată de părți sau cel puțin cunoscută de acestea. Abandonând concepția instantaneistă a formării contractelor, potrivit căreia perfectarea actului juridic bilateral rezultă spontan, din simplul schimb de consimțăminte, teoria formării progresive a convențiilor arată că există situații în care primul contact juridic dintre părțile viitorului contract marchează nașterea unui consimțământ parțial, a cărui completare se va face progresiv. Procesul formării unui contract se dovedește, astfel, facil de descompus în tot atâtea etape câte au fost necesare fie pentru "desăvârșirea" (maturizarea) consimțământului la act (a), fie pentru convenirea obiectului viitorului contract (b).

Lucrarea tratează atât precaritatea născută voluntar (i), dintr-o dispoziție a convenției în curs de formare- precum în cazul drepturilor de dezicere stipulate în contract, al acordurilor pregătitoare de convenție finală - cât și precaritatea legală (ii), alocată de legiuitor pentru ocrotirea uneia dintre părți, precum în ipoteza drepturilor legale consumeriste de retractare a consimțământului în termen de şapte zile lucrătoare de la intervenirea acordului de voințe. Cel de-al treilea tip este reprezentat de precaritatea derivată (c), prin care se înțelege fragilitatea strict inerentă, atașată natural unei convenții. O regăsim în cazul contractelor încheiate intuitu personae, așezate pe relația de încredere ori afecțiune stabilită între părți (1), ca și în cazul contractelor a căror formare - în trei pași - presupune un consimțământ de agrement (2), precum contractele bancare de credit ori cesiunile convenționale de contract.
Abrevieri

CAPITOLUL I. Introducere
Secţiunea I. Timp contractual şi libertate contractuală
Secţiunea a II-a. Interesul explicativ al teoriei formării progresive a contractelor. Critica postulatelor clasice
§1. Formarea progresivă a convenţiilor, ca instrument de amenajare a întinderii consimţământului (a)
§2. Formarea progresivă a convenţiilor, ca instrument de precaritate contractuală (b)
§3. Formarea progresivă a convenţiilor, ca factor de moralizare a raporturilor contractuale (c)
§4. Formarea progresivă a convenţiilor, ca instrument de calificare juridică (d)
§5. Precaritatea derivată
§6. Fidelitate faţă de principiul consensualismului?

CAPITOLUL II. Domenialitatea formării progresive a contractelor
Secţiunea I. Criterii de stabilire a domenialităţii în materie
§1. Formarea progresivă a consimţământului (a)
§2. Formarea progresivă a obiectului viitorului contract (b)
Secţiunea a II-a. Formarea progresivă a consimţământului
§1. Oferta/acceptarea cu rezerve volitive
§2. Retractabilitatea legală consumeristă
§3. Promisiunea unilaterală de contract: act normator (a) şi act hibrid (b) – vânzare pentru promitent, contract preparator pentru beneficiar
§4. Pactul de preferinţă – alegerea partenerului contractual
§5. Promisiunea sinalagmatică de contract – imposibilitatea renegocierii elementelor fixate
§6. Contractele reale
§7. Cesiunea convenţională a contractului
Secţiunea a III-a. Formarea progresivă a obiectului contractului
§1. Oferta cu rezerve obiectuale
§2. Acordurile parţiale
§3. Promisiunea sinalagmatică de contract, ca precontract comportând un acord complet asupra conţinutului convenţiei finale

CAPITOLUL III. Formarea progresivă a contractelor în cazul rezervelor voluntare
Secţiunea I. Noţiunea rezervei contractuale
Secţiunea a II-a. Taxonomii ale rezervei contractuale
§1. Rezerve exprese (a) şi rezerve tacite (b)
§2. Rezerve absolute – opozabile erga omnes (a) şi rezerve relative – opozabile inter partes (b)
§3. Rezerve obiectuale în cazul obligaţiilor alternative
§4. Rezerva – dezicere. Cazul pactului de răscumpărare
Secţiunea a III-a. Rezervele potestative
§1. Dezavantajele calificării clasice
§2. Condiţia potestativă tradiţională – un enigmatic „loc comun”
§3. Formarea progresivă a contractelor sinalagmatice în baza unei oferte cu rezerve potestative
§4. Incidenţa art. 1010 C. civ. în materia condiţiilor
potestative „simple”. Nulitate versus caducitate
§5. Rolul rezervei contractuale în formarea progresivă a convenţiei. Rezervă versus condiţie-modalitate a actului juridic
Secţiunea a IV-a. Observaţii conclusive

CAPITOLUL IV. Formarea progresivă a contractelor finale în baza acordurilor parţiale
Secţiunea I. Rolul acordului de principiu în formarea contractului final
§1. Noţiune şi utilitate. Instrument al precauţiei
§2. Contracte „definitive” descalificate în acorduri de negociere pentru absenţa unui element esenţial
§3. Efectele acordului de principiu
§4. Delimitări de instituţii juridice proxime
§5. Consecinţele nerespectării acordului de principiu
Secţiunea a II-a. „Contractele parţiale”
§1. Conotaţii juridice ale „punctajului”
§2. Efecte ad interim. Propunere de tipologizare

CAPITOLUL V. Rolul acordurilor de preferinţă în formarea contractului final
Secţiunea I. Natura evolutivă a pactului de preferinţă
§1. Utilitatea conceptului. Ezitări jurisprudenţiale
§2. Restrângerea voluntară a principiului libertăţii de a contracta, la nivelul alegerii partenerului contractual
§3. Formarea progresivă a consimţământului la contractul final
§4. Pactul de preferinţă, ca antecontract la promisiunea unilaterală de contractare
§5. Condiţia „egalităţii de preţ”: o variantă edulcorată a preferinţei convenţionale
Secţiunea a II-a. Sancţionarea încălcării pactului de preferinţă
§1. Importanţa ridicării opţiunii din perspectiva vânzării bunului către un terţ
§2. Pactul de preferinţă, ca sursă juridică de indisponibilizare a bunului constituind obiectul (derivat) al viitorului contract
§3. Inopozabilitatea faţă de titularul preferinţei a vânzării încheiate cu un terţ
§4. Incongruenţele sancţiunii constând în anularea vânzării încheiate cu un terţ
§5. Executarea silită a contractului final posterior ridicării opţiunii
§6. Rolul datoriilor de valoare în materie
Secţiunea a III-a. Consideraţii finale

CAPITOLUL VI. Formarea progresivă a contractelor reale de joc şi pariu
Secţiunea I. Formarea progresivă a contractului ocazional de joc non-sportiv
§1. Liminarii. Contractul sub specie ludi
§2. Politică legislativă în materie de joc şi pariu – o ipostază a „ordinii publice de protecţie”
§3. Jocul ca peratosofie: „excepţia de joc” – o excepţie de supraîndatorare?
§4. Relevanţa juridică a regulilor jocului
§5. Causa ludendi şi causa lucrandi: repere privind teleologia contractului de joc
§6. Rolul elementului alea în formarea şi executarea contractului de joc
§7. „Miza de participare” (a) şi „miza de câştigare”. Clauzele de limitare a mizei. Pariul manual
§8. O aporie „elegantă”: între cine se încheie contractul de joc?
§9. Obligaţia de corectitudine şi „tentaţia” fraudei: Caritas, caritate, naivitate
§10. Contractele accesorii convenţiei de joc: împrumut făcut pentru alimentarea participării la joc (a), societatea civilă cu scop ludic nesportiv (b), mandatul de a juca (c)
§11. Incongruenţele sistemice ale teoriei obligaţiilor de joc ca „obligaţii naturale”
§12. Jocurile nesportive fără organizator, ca ipoteze de contracte reale
§13. Rezerva legală în materia angajamentului de joc nesportiv
Secţiunea a II-a. Formarea instantanee a contractelor de joc sportiv
§1. Jocurile sportive, ca ipoteze de contracte consensuale
§2. Excesivitatea mizei în jocurile sportive, ca viciu al cauzei contractului
Secţiunea a III-a. Formarea contractului de joc organizat
§1. Loterii publicitare (a) şi concursuri de accelerare directă a vânzărilor (b)
§2. False „loterii publicitare”: despre „prejudiciul de a fi decepţionat”
§3. Practici comerciale agresive (a) şi practici comerciale înşelătoare (b) în materia concursurilor cu premii adresate consumatorilor
§4. Observaţii conclusive

CAPITOLUL VII. Formarea progresivă a cesiunii convenţionale de contract
Secţiunea I. Prolegomene la materia cesiunii convenţionale a contractelor
§1. Introducere în subiect
§2. Prejudecăţi voluntariste: forţa obligatorie a contractului – „un semafor care indică roşu”
§3. Clasicism şi modernitate în spaţiul transmiterii contractului
§4. Lirism juridic: contractul ca „instrument de civilitate” §5. Utilitarism juridic. Contractul înţeles ca valoare patrimonială cesibilă
§6. Metaforă, concept şi mecanism tehnic în materia cesiunii de contract
§7. Consideraţii privitoare la sfera cesiunii convenţionale de contract
Secţiunea a II-a. Cesiunea contractelor încheiate intuitu personae
§1. Observaţii liminare
§2. Intuitus-personae: o noţiune în privinţa căreia judecătorul nu „disecă fapte”, ci „sondează suflete”
§3. Intuitus personae vizând calităţile unei persoane fizice
§4. Problema solvabilităţii debitorului. Corelaţia acesteia cu conceptul de „contracte intuitu personae”
§5. Fondarea elementului intuitus personae obiectiv pe ideea de risc
§6. Fondarea elementului intuitus personae subiectiv pe un afect
§7. Intuitus firmae – contractarea în considerarea persoanei morale
§8. Concluzii în materia cesiunii contractelor încheiate în considerarea persoanei
Secţiunea a III-a. Rolul consimţământului de agrement în formarea progresivă a cesiunii de contract
§1. Noţiune
§2. Gradele consimţământului cedatului sau despre „genialitatea” libertăţii contractuale
§3. Consimţământul cedatului: formator (a) sau efectual (b)?
§4. „Elementara psihologie contractuală”: este suficientă informarea părţii cedate?
§5. Cesibilitatea contractului ca bun juridic: regula sau excepţia?
§6. Caracterul nediscreţionar al refuzului cedatului de agreare a cesionarului
§7. Drepturile discreţionare ca ficţiune juridică
§8. Malitiis non est indulgendum?
Secţiunea a IV-a. Mecanism juridic şi efecte
§1. Cesiunea convenţională de contract, ca ipoteză de formare progresivă a contractelor
§2. Precizări succinte în materia efectelor cesiunii de contract
§3. Delimitări necesare în raport cu instituţiile învecinate
§4. Observaţii conclusive

CAPITOLUL VIII. Timpul în formarea contractelor de consum
Secţiunea I. Timpul de reflexie prealabilă obligatorie
§1. O prevenţie care face inutilă reparaţia
§2. Domenialitatea reflexiei legale obligatorii
§3. Mecanism tehnic. Interzicerea acceptării ofertei în perioada de reflexie prealabilă
Secţiunea a II-a. Retractabilitatea legală
§1. Perimetrul de aplicare al dreptului legal şi gratuit de dezicere
§2. Dreptul de retractare a consimţământului în considerarea tehnicilor de distribuţie utilizate de profesionist (a): contractele la distanţă
§3. Dreptul de retractare a consimţământului în considerarea tehnicilor de distribuţie utilizate de profesionist (b): contractele încheiate în afara spaţiilor comerciale
§4. Dreptul legal de dezicere în considerarea naturii operaţiunii: cazul contractelor de time-sharing imobiliar
§5. Analiza tehnică a dreptului legal de retractare a consimţământului. Formarea progresivă a contractului
§6. Rezerve legale versus rezerve convenţionale
§7. Sancţiuni aplicabile în materia retractabilităţii legale
Secţiunea a III-a. Modalităţile de exerciţiu al dreptului legal de retractare
§1. Inexistenţa retractării tacite – „vânzările manuale”
§2. Indivizibilitatea retractării
§3. Irevocabilitatea retractării
§4. Caracterul gratuit al dezicerii rezervate prin lege
§5. Caracterul discreţionar al dreptului legal de retractare a consimţământului consumatorului
Secţiunea a IV-a. Observaţii conclusive

CAPITOLUL IX. False formări progresive ale convenţiilor.
Cazul contractelor reale urmate de donaţii remuneratorii
Secţiunea I. Noţiunea donaţiilor remuneratorii
§1. O sintagmă cu conţinut înşelător
§2. Accepţiunea tradiţională a donaţiilor remuneratorii: contracte oneroase în travesti
§3. Candoare versus limitare juridică. Donaţiile remuneratorii ca false ipoteze de „contracte oneroase formate progresiv”
§4. Accepţiunea pe care o propunem
§5. Domenialitatea donaţiei remuneratorii. Prima condiţie: un serviciu apreciabil în bani
§6. A doua condiţie: inexistenţa unei remuneraţii anterioare suficiente
§7. Poate depăşi donaţia remuneratorie valoarea economică reală a serviciului?
Secţiunea a II-a. Mecanism juridic şi efecte
§1. Liberalitatea remuneratorie, ca specie de „obiectivare” a unei obligaţii naturale
§2. „Interesul moral” în materie liberală: mod de întrebuinţare
§3. Delimitări în raport cu „liberalităţile modice”
§4. Delimitări în raport cu bacşişul
§5. Concluzii Concluzii finale

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
INDEX ALFABETIC